Centrul de Internare pentru Străini (CIE) din Zona Francă din Barcelona

Centrul de Internare pentru Străini (CIE) din Zona Francă din Barcelona ilustrează schimbarea de direcție în politicile de imigrație ale Junts per Catalunya, care a trecut de la negarea acestor instalații la revendicarea gestionării lor. Dacă acordul dintre PSOE și formațiunea lui Carles Puigdemont pentru delegarea competențelor în materie de imigrație către Catalonia va fi aprobat, Generalitat va prelua controlul CIE, după un deceniu în care majoritatea clasei politice catalane (inclusiv Junts) a cerut în mod repetat închiderea sa. Fostul președinte susține că este o oportunitate de a-l transforma într-un loc mai bun, dar activiștii regretă că pactul pune capăt consensului istoric privind închiderea sa.

Delegarea competențelor în materie de imigrație, o cerință a Junts către Guvernul lui Pedro Sánchez, prevede cedarea către Generalitat a „gestionării integrale” a CIE, inclusiv „direcția, coordonarea și inspecția” instalațiilor. Textul, care trebuie aprobat de Congres, prevede ca Guvernul catalan să poată „desemna funcționarii publici” care să realizeze această sarcină — acum este în mâinile agenților Corpului Național de Poliție —, să gestioneze „serviciile de asistență sanitară, socială, juridică, culturală și lingvistică” pentru interni și să stabilească mecanisme de control și inspecție.

Propunerea legislativă, sunt de acord experții consultați, oferă o anumită marjă de manevră Generalitat-ului pentru a implementa schimbări și a introduce îmbunătățiri. Și Puigdemont profită de această posibilitate pentru a justifica transferul. „Situația CIE-urilor nu este una de care să fim mândri. Dacă Catalonia își asumă gestionarea, acest lucru trebuie să se vadă (...) Va trebui să se facă o reevaluare generală”, susține Puigdemont, inițiatorul unui acord pe care, totuși, partidul său nu va trebui să-l gestioneze, cel puțin nu imediat: președintele este socialistul Salvador Illa și executivul său va fi cel care, dacă acordul va fi aprobat, va stabili criteriile de funcționare ale CIE.

Dar ceea ce Generalitat nu va putea face este să închidă centrul din Zona Francă, ci să-l gestioneze, și să o facă, de asemenea, respectând reglementările statului (Legea Imigrației). Abandonarea acestei posibilități reprezintă un punct de cotitură într-o revendicare transversală care a început în iulie 2015, când 108 din cei 135 de deputați ai Parlamentului (cei din PSC, Iniciativa, CUP, Esquerra și CiU, predecesoarea Junts) au aprobat o moțiune pentru a cere Guvernului lui Mariano Rajoy închiderea sa. După ce au ascultat o comisie de lucru, deputații au constatat încălcări ale drepturilor internilor, închiși într-un loc foarte asemănător cu o închisoare, în unele cazuri timp de 60 de zile, pentru o infracțiune administrativă: aflarea în situație neregulamentară în Spania.

„S-a ajuns la un consens foarte larg în Parlament pentru ca să nu existe CIE. Acum, deși gestionarea este proprie, nu se respectă această abordare istorică a Cataloniei de a gestiona procesele de expulzare fără a recurge la centre”, regretă Andrés G. Berrio, deputat autonom din partea Comuns. Berrio a fost inițiatorul și una dintre vocile cele mai active ale platformei Tanquem els CIEs, care, în iunie 2015, pentru a încălzi motoarele înainte de votul din Parlament, a adunat o mie de persoane în fața instalațiilor, o realizare, deoarece este un loc inospitalier și greu accesibil. La acest protest a participat și Ada Colau, recent aleasă primar al Barcelonei, care a cerut „un oraș liber de CIE”.

Ceea ce nu au reușit nici mobilizarea socială, nici grupurile politice a reușit (temporar) covidul, care a obligat la închiderea provizorie a centrului din Zona Francă. În februarie 2021, după ce Ministerul de Interne l-a redeschis, Laura Borràs, pe atunci lider al Junts, a înregistrat un videoclip în fața instalațiilor în care și-a asumat sloganul activiștilor de la Tanquem els CIE. Borràs a denunțat că spațiul „încalcă drepturile omului” și este o dovadă a „falsului progresism” al Guvernului Sánchez. Deși critica la adresa CIE continuă, în acești patru ani discursul partidului despre imigrație s-a schimbat. Presat de Aliança Catalana — partidul de extremă dreapta independentist care amenință să-i răpească o parte din electorat —, Junts a virat către un discurs mai dur în controlul imigrației.

„Este un sistem ineficient”

Focar tăcut de conflict din cauza izolării internilor, drama CIE din Barcelona a ieșit la suprafață în ianuarie 2012, odată cu moartea prin infarct a lui Idrissa Diallo, un guineean de 21 de ani. Apărătorul Poporului a constatat deficiențe grave în asistența sanitară acordată internilor. A fost începutul unei mobilizări populare care a dus la implementarea de îmbunătățiri (asistență sanitară și juridică, numirea de judecători de control). Internii, însă, rămân în situație de reținuți în așteptarea unei expulzări care, de altfel, în foarte puține cazuri se produce.

„CIE-urile au fost create pentru a face să se respecte Legea Imigrației, dar în practică abia dacă servesc la efectuarea de expulzări. Sunt total ineficiente, ajungând să fie mai degrabă descurajatoare decât altceva”, explică David Querol, membru al comisiei de străinătate a Consiliului General al Avocaților Spanioli (CGAE) și profesor la Universitatea din Barcelona. Querol este de acord că propunerea permite Generalitat-ului să implementeze „schimbări” în gestionare, dar fără a ieși de pe linia normei statului și fără posibilitatea de a-l închide. „Este oarecum contradictoriu că, după ani de zile în care au proclamat că vor închide CIE-urile, acum ajung să fie gestionate de o delegare de competențe”, afirmă el.