În câteva cuvinte
Scăderea randamentelor la titlurile de stat, influențată de politicile BCE, diminuează interesul investitorilor privați, care se orientează către active cu randamente mai atractive. Cererea pentru titlurile de stat pe termen scurt scade, iar Trezoreria se confruntă cu o emisiune brută de datorie mai mare în 2024.
Titlurile de stat își continuă declinul în randament
Titlurile de stat își continuă declinul în randament, cauzat de reducerile ratelor de dobândă ale BCE și de diminuarea apetitului investitorilor privați. Trezoreria a organizat astăzi prima licitație după reducerea ratei dobânzii decisă de BCE joia trecută, coincizând și cu redresarea randamentelor din ultimele zile la datoria suverană. Rezultatul a fost o nouă scădere a randamentului plătit pentru titlurile de stat la trei luni, la 2,379%, și o ușoară creștere a dobânzii la nouă luni, la 2,281%.
În ambele cazuri, s-a observat o scădere a cererilor din partea investitorilor privați, care au început să opteze pentru alte active cu un randament mai mare. La titlurile de stat la trei luni, Trezoreria a vândut 857,3 milioane de euro după ce a primit cereri de 2.190 milioane, conform datelor publicate de instituție. Dobânda a scăzut de la 2,445% (rata marginală a licitației din februarie) la 2,379%, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023.
Pentru scadența de nouă luni, suma adjudecată a fost de 1.499,2 milioane de euro, cu un volum total al cererilor de 3.288,79 milioane de euro. Dobânda marginală a crescut ușor de la 2,257% în februarie la 2,281%. Suma totală vândută în titluri de stat, de aproximativ 2.400 milioane de euro, se situează în partea inferioară a intervalului estimat pentru plasare, cuprins între 2.000 și 3.000 milioane de euro.
Deși cererea totală depășește de mai mult de două ori oferta, scăderea este semnificativă în ceea ce privește cererile de titluri de stat efectuate de micii investitori. Astfel, cererile din partea persoanelor fizice pentru titlurile de stat la trei luni au fost de 347 milioane de euro, față de 639 milioane la licitația din februarie pentru aceeași scadență. Iar la titlurile de stat la nouă luni, cererile necompetitive - care reflectă cererea retail - au fost de 102,3 milioane de euro, mai puțin de jumătate din cele 208,89 milioane din februarie. În urmă cu un an, volumul cererilor din partea persoanelor fizice pentru această scadență atingea maxime de peste 1.000 milioane de euro.
Interesul pentru titlurile de stat revine la nivelurile de la începutul exploziei cererilor din partea micilor investitori. Titlurile de stat la trei luni oferă acum cea mai mică dobândă din ianuarie 2023, luna în care a început să crească vertiginos un interes care a dus la formarea de cozi în fața sediului Băncii Spaniei pentru a depune cereri la licitații. Creșterea ratelor dobânzilor de către BCE a transformat spaniolii în cei mai mari deținători de titluri de stat, depășind investitorii internaționali, deși acest apetit începe să scadă odată cu primele reduceri ale prețului banilor. Datoria pe termen mai lung, între 3 și 5 ani, asigură un randament ușor mai mare decât titlurile de stat pe termen mai scurt și este propunerea pe care multe companii de gestionare a activelor bancare o fac clienților lor la scadența titlurilor de stat. De exemplu, obligațiunea spaniolă pe 3 ani plătește astăzi un randament de 2,56%.
Pentru întregul an, Trezoreria preconizează o emisiune brută de datorie de 278.000 milioane de euro, cu 7,4% mai mult decât în 2024. Iar excluzând efectul amortizărilor, calculează o creștere a emisiunii nete - adică a îndatorării statului - de 60.000 milioane de euro, cu 5.000 milioane mai mult față de 2024.
