În câteva cuvinte
Datele oficiale din Argentina indică o scădere a sărăciei de la 52,9% la 38,1% în a doua jumătate a anului 2024, atribuită stabilizării inflației și recuperării parțiale a salariilor sub guvernarea Milei. Guvernul celebrează acest rezultat, deși experții avertizează asupra metodologiei de calcul și a riscurilor legate de sustenabilitatea economică și stabilitatea cursului de schimb.
Stabilizarea inflaţiei între 2% şi 3% lunar, împreună cu recuperarea parţială a salariilor în unele sectoare ale economiei, au dus la o reducere semnificativă a sărăciei, care crescuse brusc la începutul guvernării lui Javier Milei. Datele oficiale publicate luni indică faptul că în Argentina 38,1% din populaţie este săracă: cifra reprezintă o scădere cu 14,8 puncte procentuale faţă de măsurătoarea anterioară, de 52,9%. „Luaţi notiţe, mandrililor”, a sărbătorit Milei pe reţelele sale sociale şi a difuzat un comunicat al Casei Rosada celebrând rezultatul „profundelor reforme economice impulsionate de preşedinte”.
— Javier Milei (@JMilei) March 31, 2025
Datele elaborate de Institutul Naţional de Statistică şi Recensăminte (Indec) corespund celui de-al doilea semestru al anului 2024 şi provin din ancheta permanentă a gospodăriilor, care acoperă 29,8 milioane de persoane rezidente în aglomerările urbane — în total, ţara are aproximativ 47 de milioane de locuitori. Raportul detaliază că procentul de 38,1% al sărăciei include 11,3 milioane de persoane. Indigenţa — adică cei care nu au venituri suficiente pentru a-şi acoperi nevoile alimentare — ajunge la 8,2%, aproximativ 2,5 milioane de persoane.
Segmentul populaţiei cel mai afectat este cel al minorilor sub 14 ani: 51,9% dintre copii sunt săraci şi 11,5% sunt indigenţi. Inegalitatea socială este şi geografică, deoarece în nord-estul şi nord-vestul Argentinei rata sărăciei ajunge la 47%, respectiv 42,8%. În schimb, în regiunea patagonică, în sudul ţării, scade sub media naţională, la 33,5%.
Guvernul ultraliberal a celebrat noile date datorită contrastului cu cele înregistrate în primul semestru al anului 2024. Atunci s-a produs impactul măsurilor iniţiale ale lui Milei. Ajustarea fiscală profundă, devalorizarea bruscă a monedei naţionale, dereglementarea economiei şi creşterea puternică a tarifelor, printre altele, au dus la creşterea preţurilor cu 25,5% în decembrie 2023 şi cu încă 20,6% în ianuarie următor, lăsând veniturile mult în urmă. Ca urmare, Indec a verificat că sărăcia a crescut de la 41,7% în decembrie 2023 — când Milei a preluat mandatul — la 52,9% la mijlocul anului 2024. În aceeaşi perioadă, indigenţa a crescut de la 11,9% la 18,1%.
Comunicatul difuzat luni de Casa Rosada a acuzat guvernul lui Alberto Fernández şi Cristina Kirchner (2019-2023) pentru „sărăcia fără precedent” atinsă la mijlocul anului trecut. Apoi a atribuit reducerea actuală a ratelor sărăciei şi indigenţei „luptei împotriva inflaţiei dusă de preşedinte”, precum şi „stabilităţii macroeconomice şi eliminării restricţiilor care timp de ani de zile au limitat potenţialul economic al argentinienilor”.
Pe lângă excluderea populaţiei non-urbane şi neluarea în considerare a cheltuielilor precum chiria locuinţei sau accesul la educaţie şi sănătate, măsurarea sărăciei şi indigenţei realizată de Indec compară veniturile persoanelor cu preţul alimentelor şi al unor servicii de bază, fiind astfel profund afectată de rata inflaţiei şi de evoluţia salariilor şi pensiilor.
Experţii avertizează că această metodologie îşi măreşte marja de eroare atunci când există schimbări bruşte ale indicilor de preţuri, aşa cum se întâmplă în Argentina. „Este posibil ca în măsurătoarea Indec să se fi exagerat creşterea sărăciei de la începutul anului 2024, aşa cum se va exagera şi scăderea din al doilea semestru”, a semnalat, înainte de publicarea noilor date, economistul Leopoldo Tornarolli, cercetător la Centrul de Studii Distributive, Muncii şi Sociale al Universităţii din La Plata.
Centrul de Economie Politică Argentina (CEPA) a subliniat incidenţa unui alt aspect: „Utilizarea aprecierii cursului de schimb ca instrument pentru a controla inflaţia a permis o reducere temporară a sărăciei. Cu toate acestea, sustenabilitatea sa este condiţionată de stabilitatea cursului de schimb. Dacă presiunea asupra dolarului creşte şi Guvernul este forţat să devalorizeze, preţurile — în special cele ale alimentelor — ar putea exploda, deteriorând puterea de cumpărare şi inversând progresele în reducerea sărăciei şi indigenţei”.
Administraţia Milei speră să încheie cât mai curând posibil un acord cu Fondul Monetar Internaţional care să implice intrarea de valută şi să îi permită să calmeze pieţele. De două săptămâni, operatorii financiari acţionează considerând ca sigură modificarea regimului valutar, ceea ce ar implica o nouă devalorizare.
Abonaţi-vă aici la newsletter-ul Джерело новини America şi primiţi toate informaţiile cheie ale actualităţii din regiune.
