
În câteva cuvinte
Companiile spaniole, în special cele cu afaceri în Statele Unite, se adaptează la noile taxe vamale impuse de guvernul Trump. Acestea caută soluții precum renegocierea contractelor, partajarea costurilor cu distribuitorii și identificarea de noi furnizori pentru a minimiza impactul asupra afacerilor lor. Sectoarele afectate includ vinul, uleiul de măsline și industria auto, fiind nevoie de strategii flexibile pentru a face față incertitudinii comerciale.
Teoria haosului și politica tarifară a lui Donald Trump
Teoria haosului sugerează că fluturarea aripilor unui fluture în Hong Kong poate provoca un uragan în New York, dar nu poate anticipa modul în care o simplă ridicare a sprâncenelor a lui Donald Trump în biroul său de la Washington afectează restul lumii. Președintele Statelor Unite pare hotărât să impună o politică tarifară ce amenință cu efecte comerciale severe pentru companiile care fac afaceri cu America de Nord.
În cazul Spaniei, exporturile către Statele Unite se ridică la aproximativ 18 miliarde de euro, implicând peste 27.000 de companii din diverse sectoare, dimensiuni și regiuni, conform datelor Camerei de Comerț a Spaniei pentru 2024. Nu este o sumă neglijabilă, având în vedere că exporturile totale de bunuri spaniole au depășit 384 de miliarde de euro în 2024, conform Secretariei de Stat pentru Comerț.
Nu există o panică iminentă, dar izbucnirea războiului comercial din cauza taxelor vamale a motivat companiile să implementeze un program de măsuri și prevenire pentru a evita daune majore. Donald Trump a demonstrat capacitatea de a zgudui economia prin ignorarea regulilor jocului și a securității juridice. În ultima săptămână, a reușit să umbrească anunțul de creștere cu 25% a taxelor vamale la importurile de metal cu amenințarea de a crește cu 200% taxele la produsele alcoolice din Franța sau alte țări europene.
Conform estimărilor Camerei de Comerț a Spaniei, aplicarea unei taxe de 25% la oțel (inclusiv fier) și aluminiu (inclusiv produsele manufacturate) ar putea duce la o reducere medie de 10,4% a valorii totale a exporturilor spaniole din aceste categorii către Statele Unite. Vânzările actuale ale acestor produse brute și derivate se ridică la 1 miliard de euro, astfel încât o creștere a taxelor vamale „implică un impact moderat”, subliniază Raúl Mínguez, directorul Serviciului de Studii al Camerei de Comerț a Spaniei. „Trump are în vizor țările cu care are deficite, de exemplu, Canada sau Mexic, dar poziția Spaniei este diferită, deoarece cumpărăm mai mult de la Statele Unite decât le vindem”, observă acesta.
Joan Tristany, vicepreședintele AMEC, entitatea care reprezintă 350 de companii industriale spaniole cu vocație internațională, consideră că „acesta este un subiect în care se impune așteptarea pentru a vedea ce se întâmplă”. El consideră că „administrația Trump folosește amenințarea comercială pentru alte obiective politice, cum ar fi controlul imigrației sau costurile energetice” și consideră că „face pași înainte și înapoi, devenind imprevizibilă”. Raúl Mínguez este de acord că „politica lui Trump este o necunoscută”.
Federația Spaniolă a Vinului a reacționat cu mai puțin calm: „O taxă vamală de 200% ar scoate, în mod clar și eficient, vinurile spaniole și europene de pe întreaga piață din SUA”, avertizează José Luis Benítez, directorul general al entității. Conform datelor lor, exportul de vinuri din Spania către acea piață a atins o valoare totală de 390 de milioane de euro anul trecut.
În cazul cava, Statele Unite se numără printre primele patru țări care generează cea mai mare cerere, cu aproape 19 milioane de unități dintr-un total de 253 de milioane de sticle exportate în ultimul an. Javier Pagés, președintele DO Cava, consideră că „taxele vamale de 200%, dacă s-ar confirma, sunt o barbarie. Dar, în orice caz, ar fi o greșeală să renunțăm la o piață atât de interesantă ca cea a Statelor Unite”. Pagés argumentează că „o situație conjuncturală nu poate duce la renunțarea de a vinde acolo. Trebuie să găsim o modalitate de a rezista”.
Spania exportă în Statele Unite produse agroalimentare în valoare de peste 3,5 miliarde de euro, conform datelor Datacomex 2024, o factură din care 30% (1,013 miliarde) provine exclusiv din vânzarea de ulei de măsline către acea destinație. Producătorii de ulei de măsline simt pe pielea lor greutatea pe care ar implica-o o taxă vamală majorată.
Firma Montaraz este una dintre companiile spaniole, nu mai mult de o jumătate de duzină, care sunt autorizate să exporte șuncă în Statele Unite. În cazul lor, este singura autorizată să trimită șuncă din Extremadura. Afacerea este în creștere, iar expedițiile aeriene discrete de acum un deceniu s-au transformat în expediții maritime de până la 50.000 de kilograme anual. „Este o situație care, într-un fel sau altul, ne va afecta”, recunosc reprezentanții companiei. „Ne preocupă, dar nu ne îngrijorează”, spun reprezentanții departamentului de conducere al Montaraz, analizând impactul pe care l-ar provoca o taxă vamală. „Nu ne ocupăm cu vânzarea de tricouri, clientul căruia îi place produsul găsește greu o alternativă”, adaugă aceștia.
Găsirea formulei care să ajute la evitarea unui război comercial este o provocare pentru companii. „În cazul cava, cu siguranță se poate paria pe promovarea gamei de lux, care este mai puțin sensibilă la impactul asupra prețului, și negocia cu importatorii și distribuitorii pentru sacrificarea marjelor”, observă Javier Pagés. Printre exportatorii din sectorul industrial se impune introducerea de clauze pentru a merge pe calea sigură: „Se convine cu clienții americani ca taxele vamale să fie suportate de ei”, declară Joan Tristany. Incoterms, documente în care sunt detaliate obligațiile fiecărei părți, permit stabilirea faptului că schimbarea condițiilor este asumată de cumpărător, indică vicepreședintele AMEC. „Avem companii pe care această situație le-a prins în timp ce închideau afaceri pe care le negociau de mult timp și se întreabă ce trebuie să includă în contracte. Dar deja avem experiență în comerțul internațional, o maturitate pe care nu o aveam acum 25 de ani”, explică Tristany. „Dacă ești activ pe o piață, faci parte din ea și nu este avantajos să stabilești un preț de vânzare și să nu-ți mai pese. O politică de brand bună cere să ai control asupra produsului tău și cel mai bine este să faci o gestionare comună cu partenerii tăi”, precizează Pagés.
Pentru Carles Mas, directorul zonei de Economie și Afaceri a patronatului Pimec, „dimensiunea contează în acest caz”. El observă că IMM-urile pot avea de suferit cel mai mult din „incertitudinea” pe care Donald Trump a semănat-o pe piață. Cu toate acestea, dacă este vorba de favorizarea producției proprii, cu prețul marginalizării a ceea ce vine din exterior, Mas indică faptul că strategia președintelui american are lacune: „efectul de substituție a produselor nu este atât de imediat”.
Evitarea Chinei cu orice preț
Grupul Relats este unul dintre liderii mondiali în producția de cablaje pentru industria auto. Are 1.200 de angajați distribuiți în patru fabrici (Spania, Maroc, Vietnam și China) și vinde în 55 de țări. Pere Relats, CEO-ul companiei, subliniază că războiul comercial are efecte dăunătoare pentru afaceri. În Statele Unite, compania vinde către General Motors și Ford. „Ne vine o cascadă de cerințe, unde ni se atrage atenția că avem un an la dispoziție pentru a elimina din lanțul nostru de aprovizionare orice material care provine din China”.
Tensiunile nu au legătură doar cu deciziile Statelor Unite. Taxa vamală europeană de peste 50% la fibra de sticlă chineză are un impact pentru Relats: „O achiziție anuală de 1,7 milioane de euro se scumpește cu 500.000 de euro”, observă CEO-ul companiei. El adaugă: „O soluție pe termen scurt este să deviem producția pe care o facem în fabrica noastră europeană către Asia sau Maroc”. Relats are 280 de angajați în fabrica sa din Caldes de Montbui (Barcelona).