Donald Trump la putere: consecințe economice

Donald Trump se află la putere în Statele Unite de puțin peste o lună și puține au mai rămas așa cum se așteptau la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când a obținut victoria în alegeri. Investitorii și cetățenii au fost avertizați cu privire la amploarea promisiunilor sale electorale, dar realitatea impune prudență, dacă nu o preocupare deschisă, în legătură cu implementarea măsurilor economice care au risipit optimismul inițial cu care a fost întâmpinat Trump.

Dincolo de tarifele care urmează să fie implementate conform celor anunțate, indicatorii economici din SUA indică o creștere a inflației și o scădere a încrederii, ceea ce afectează Wall Street. De intensitatea acestei tendințe și de modul în care va reacționa puternica piață financiară americană vor depinde măsurile pe care le va lua Casa Albă, avertizează experții.

Așteptările inflaționiste din SUA și încrederea consumatorilor nu mai sunt cele care erau când Trump a câștigat alegerile prezidențiale pe 5 noiembrie. În ianuarie s-a înregistrat a cincea lună consecutivă de creștere a inflației generale, care a atins niveluri nevăzute din iunie, iar inflația de bază, care a încetinit luna trecută, a revenit la 3,3%, nivel la care a stagnat în a doua jumătate a anului trecut. Prima lună a anului este de obicei o lună de ajustare a prețurilor, când apar actualizări corespunzătoare anului precedent și cauzează adesea salturi punctuale ale inflației, dar la CaixaBank Research consideră că datele indică o rezistență și o creștere a unor tensiuni inflaționiste. "Datele din ianuarie nu sugerează un progres bun în procesul de dezinflație. Ultima milă a inflației nu va fi ușoară și, deși ianuarie ar putea fi doar o piatră în cale, aceste date nu vor face decât să sporească prudența pe care o va adopta Fed cu privire la 2025", explică serviciul de cercetare.

Indicele PCE, deflatorul cheltuielilor de consum personal, care este unul dintre indicatorii preferați ai inflației pentru Rezerva Federală, a adus într-adevăr o ușurare vineri. În ianuarie a scăzut cu o zecime, până la 2,5%, conform așteptărilor, iar rata de bază, fără a include produse alimentare proaspete și energie, a rămas la 2,6% în termeni anuali, cu două zecimi mai mică decât în luna precedentă. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste pe cinci ani reflectă o creștere clară în ultimele luni, de la 2,3% înainte de victoria lui Trump la 2,6% în prezent.

În ceea ce privește indicatorii de încredere, conform datelor pregătite de compania de consultanță Conference Board, încrederea consumatorilor americani a scăzut în februarie la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni, iar așteptările sunt sub 80 de puncte, nivel pe care firma îl consideră un precursor al recesiunii. Indicele încrederii consumatorilor, publicat de Universitatea din Michigan pentru februarie, publicat săptămâna trecută, a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni și a arătat că așteptările inflaționiste au crescut brusc, în mare parte din cauza amenințării cu noi tarife de import.

Paolo Zanghieri, economist senior la Generali Investments, reamintește că războiul comercial din timpul primului mandat al lui Trump a arătat deja modul în care impactul tarifelor se transmite rapid asupra activității și ocupării forței de muncă. "De data aceasta, amenințarea tarifelor afectează un spectru mult mai larg de bunuri, cu un efect potențial mult mai mare. Consumatorii au înțeles acest lucru, iar impactul inflaționist al tarifelor este principala sursă de îngrijorare atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi și piețe", explică Zanghieri.

Nabil Milali, manager de active multiple la Edmond de Rothschild AM, se exprimă brusc în evaluarea sa asupra primelor săptămâni de mandat al lui Trump și afirmă că, deși venirea sa a fost considerată pozitivă pentru creștere, "primele anunțuri sunt în general negative, ceea ce îndeamnă la adoptarea unei poziții mai prudente față de economia americană". În opinia sa, rezistența ultimelor trimestre a fost determinată în mare măsură de consumul privat, dar incertitudinea economică, alimentată de Trump, începe să se reflecte în indicatorii de încredere ai gospodăriilor și ar putea duce la o încetinire a cheltuielilor de consum. El indică, de asemenea, că, în ciuda campaniei strălucitoare de rezultate pentru trimestrul IV 2024, "companiile nu mai sunt la fel de optimiste ca după victoria lui Trump, în special din cauza războiului comercial, în timp ce reforma fiscală mult așteptată se așteaptă doar să prelungească reducerile de taxe deja în vigoare, fără nicio reducere suplimentară".

În același spirit se exprimă și Connor Fitzgerald, manager de portofoliu de obligațiuni la Wellington Management, care consideră că "acțiunile administrației Trump de la intrarea în funcție au avut un impact negativ asupra creșterii". Managerul afirmă chiar că tarifele ar putea fi mai degrabă un obstacol pentru această creștere decât un factor care crește inflația. "Deși Trump le poate folosi ca instrument de negociere, ele par a fi singura sursă semnificativă de fonduri în planul său economic. Cu alte cuvinte, administrația ar putea avea nevoie de tarife pentru a finanța prelungirea reducerilor de taxe și noi stimulente", spune el.

În opinia lui Paolo Zanghieri, în economia SUA există câteva riscuri ascunse care se pot manifesta în funcție de politica lui Trump. Economistul afirmă că inflația este încă prea mare, iar dezinflația aproape s-a oprit la sfârșitul anului. "Deteriorarea recentă a sentimentului consumatorilor este în mare măsură legată de creșterea inflației așteptate. Aceasta reflectă doar parțial temerile cu privire la tarife. Prețurile la servicii (care, în principiu, nu depind de tarife) continuă să crească într-un ritm prea rapid", explică el. În plus, ratele dobânzilor rămân ridicate, ceea ce afectează construcțiile și împiedică o scădere clară a interesului pentru creditele ipotecare, ceea ce afectează cererea internă.

Având în vedere politica tarifară, care va fi mai puțin rigidă decât pare la prima vedere, la Citi se așteaptă deja o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, deși în niciun caz nu se intră într-o recesiune tehnică, și o creștere a ratei șomajului. Motivul pentru aceasta nu este altul decât întârzierea cu care reducerea ratelor se transmite economiei și slăbirea care se observă deja pe piața muncii. Banca americană avertizează, de asemenea, că "politica fiscală a noii administrații este o sursă de incertitudine pentru perspectivele pentru următorii doi ani". Prognoza cu care lucrează analiștii este că deficitul bugetului de stat al SUA va rămâne între 6% și 7%, ceea ce reprezintă un nivel ridicat care nu permite investitorilor să-și piardă vigilența cu privire la posibilele abateri în disciplina fiscală. La aceasta se adaugă impasul în care Fed a pus reducerea ratelor dobânzilor, ceea ce agravează povara dobânzilor pentru volumul mare de datorie americană. Astfel, conform datelor privind ratele dobânzilor, Fed va relua reducerea prețului banilor la mijlocul anului, deși cu o certitudine relativă. Probabilitatea unei reduceri cu un sfert de punct la ședința din iunie este în prezent de 54%.

Astfel, analiza economiei SUA prezintă probleme pe care Trump nu le va putea ignora și pe care piața a început deja să le ia parțial în considerare, deși nu există nicio îndoială cu privire la capacitatea țării de a crește, mai ales pe termen scurt. "Pe termen scurt, ratingul de credit al SUA este încă susținut de principalele puncte forte ale țării, inclusiv rolul inegalabil al dolarului ca principală monedă de rezervă și piețele de capital care oferă finanțare largă și accesibilă pentru companiile americane", spune Eiko Sievert, director senior al sectorului guvernamental și suveran la Scope Ratings. Agenția prognozează o creștere a PIB-ului SUA în acest an cu 2,7% și cu 2,2% în 2026, cu o inflație de 3,1% în 2025 și de 2,7% în anul următor.

La Schroders se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,5% în 2025 și cu 2,7% în 2026, iar inflația să se mențină la un nivel de aproximativ 3% în acest an și în anul următor. Jared Franz, economist la Capital Group, adaugă că economia își poate menține traiectoria de extindere în 2025, într-un interval de creștere a PIB-ului de aproximativ 3%. "Cred că ciclul economic se deplasează înapoi, trecând din faza finală a ciclului economic într-o fază intermediară, caracterizată de creșterea profiturilor corporative, accelerarea cererii de credite și o politică monetară neutră", explică el.

Și această creștere mai scăzută, care este așteptată și care poate fi exacerbată de politica lui Trump, justifică diferența de rentabilitate care s-a deschis în acest an între piața bursieră europeană și Wall Street? În opinia lui Nabil Milali, nu. "Aceste riscuri pentru creșterea SUA nu explică performanța slabă a indicilor americani de la începutul anului. Mai degrabă, acest lucru se datorează efectului de extindere a piețelor financiare, când investitorii caută piețe mai ieftine, cum ar fi Europa și China", explică el.

În orice caz, analiștii sunt siguri că mișcarea pieței bursiere americane va deveni un indicator cheie al succesului sau eșecului politicii republicane. "Trump este mai preocupat de reacția pieței de acțiuni americane decât de piața de obligațiuni, ceea ce ar putea reține intenția sa de a introduce bariere comerciale excesive pentru perioade lungi de timp", spune Jared Franz. Indicele S&P 500 a pierdut deja 6000 de puncte, care pentru prima dată în istoria sa au fost câștigate în noiembrie anul trecut, după victoria lui Trump. Dacă va scădea la nivelul de 5600 sau 5700 de puncte, acesta va fi momentul pentru activarea unui stimulent fiscal, așa cum prezice strategul Bank of America, Michael Hartnett. El afirmă că pentru Trump "piața bursieră este semaforul său".