În câteva cuvinte
Fondurile europene destinate reabilitării locuințelor în Spania se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși există un angajament la nivel european pentru decarbonizare, majoritatea fondurilor alocate rămân blocate în birocrație. Există discrepanțe între datele oficiale și cele raportate de experți, dar consensul este că ritmul actual de execuție nu este suficient pentru a atinge obiectivele stabilite. Se impune accelerarea procesului și alocarea de resurse suplimentare pentru a evita pierderea oportunității istorice oferite de aceste fonduri. Chiar dacă sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere a reabilitărilor, ritmul nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele europene de decarbonizare.
Execuția fondurilor Next Generation pentru reabilitarea locuințelor în Spania este încă lentă
La aproape cinci ani de la lansarea fondurilor Next Generation, cea mai mare parte a bugetului destinat reabilitării locuințelor în Spania încă nu este executată. În ciuda urgenței de a moderniza parcul imobiliar și a traiectoriei stabilite de Uniunea Europeană către decarbonizare până în 2050, bugetul pentru această componentă rămâne blocat în proceduri birocratice, conform concluziilor Caixabank Research în raportul său "Capacitatea transformatoare a NGEU și alte planuri de stimulare fiscală", publicat miercuri.
Planul de Recuperare, aprobat de Consiliul European în vara anului 2020, prevedea 4,8 miliarde de euro pentru reabilitarea rezidențială, din care s-a executat doar 42%, conform documentului. Asta înseamnă că 58% din banii alocați acestei componente sunt încă nefolosiți. O analiză mai detaliată arată că reabilitarea energetică a cartierelor, clădirilor și locuințelor, cu o alocare de 3,42 miliarde de euro, a executat doar 37% din buget, în timp ce Programul de Reabilitare Energetică a Clădirilor (PREE), cu 300 de milioane de euro, încă nu a fost lansat. Reabilitarea clădirilor publice este proiectul cel mai avansat, cu 71% executat din bugetul de 1,1 miliarde de euro, conform Caixabank. Studiul se bazează pe datele Observatorului Autorității Independente de Responsabilitate Fiscală (AIReF), care se concentrează pe contractele formalizate și subvențiile acordate.
Metodologia ar explica discrepanța cu cifrele oferite de Ministerul Locuinței, care contabilizează ca executat banii transferați către regiunile autonome, care gestionează majoritatea programelor. Planul este de a realiza peste 500.000 de intervenții până în 2026, când se încheie Planul de Recuperare. Asta implică un ritm mediu de 71.000 de case pe an și un obiectiv mediu de 231.000 de intervenții. Ministerul insistă că "numărul de intervenții de renovare a locuințelor se situează în jurul a 241.315 intervenții, depășind cu mult obiectivul intermediar asumat, cu peste 10.000 de intervenții". În plus, ei reamintesc că au transferat către comunitățile autonome un total de 2,97 miliarde de euro, din care au fost deja livrați 2,557 miliarde de euro. Conform acestui parametru, execuția în materie de reabilitare rezidențială ar fi de 86%. Dacă se ia în considerare partea de clădiri publice, se estimează un total executat de aproximativ 3,95 miliarde de euro, adică aproximativ 80% din întregul buget.
Dincolo de discrepanța statistică, experții insistă că, deși reabilitarea locuințelor a prins avânt, ritmul nu este suficient. "Într-o țară în care cultura conservării și a întreținerii clădirilor a fost practic inexistentă, programele de ajutor impulsionate de fondurile europene au reprezentat o oportunitate istorică. Stimulentele fiscale și finanțarea au impulsionat cifrele de reabilitare: în 2024, au fost vizate 55.473 de locuințe pentru reabilitare majoră, cu 47% mai mult decât în 2023 și cu 117% mai mult decât în 2019. Dar nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele europene", explică Consiliul Superior al Colegiilor de Arhitecți din Spania (CSCAE).
Creșterea reabilitărilor rezidențiale coexistă cu o realitate a întârzierilor în procesarea dosarelor și acordarea ajutoarelor, motiv pentru care consiliul arhitecților insistă că este esențial să se aloce comunităților autonome mai multe resurse umane și tehnice pentru a evita colapsul în rezolvarea dosarelor. Lentoarea în acordarea subvențiilor nu doar că frustrează beneficiarii, ci pune în pericol și bugetele de lucrări deja aprobate și viabilitatea micilor întreprinderi din sector, care riscă să piardă bani, conform analiștilor. Dacă ritmul actual continuă, țara "va îndeplini cu greu în 2050 obiectivul de decarbonizare a parcului construit asumat cu Europa", insistă CSCAE. Aproape jumătate din cele 18,8 milioane de locuințe principale din Spania au fost construite înainte de 1980, anul în care a fost implementată prima reglementare privind eficiența termică în clădiri. În majoritatea acestor locuințe, climatizarea este puțin eficientă, conform experților.
Avansul celorlalte fonduri
Bruxelles-ul a acordat Spaniei 80.000 de milioane de euro în transferuri nerambursabile și până la 83.000 de milioane în împrumuturi cu scopul de a impulsiona economia după pandemie. Până în prezent, Spania a îndeplinit deja 70% din reformele Planului, dar doar 15% din investiții, "în parte din cauza naturii Planului, care în primii ani a pus mai mult accent pe reforme, și în parte din cauza unor întârzieri inițiale în implementare", conform documentului.
Până în decembrie 2024, au fost alocate 47,6 miliarde de euro din totalul alocat, ceea ce reprezintă 60% din subvențiile angajate, conform raportului Caixabank. Analizând pe componente, se observă o execuție de peste 65% din bugetele pentru infrastructuri de mobilitate durabilă de lungă distanță, mobilitate urbană, modernizarea administrațiilor publice, conectivitate digitală și știință, tehnologie și inovare. Cu toate acestea, lipsește punerea în aplicare a unei mari părți din bugetul pentru politica industrială, regenerabile, resurse hidrice și hidrogen verde, pe lângă partea de locuințe.
Între țările membre ale Uniunii Europene, execuția este, de asemenea, foarte eterogenă. Dacă se analizează țările cu cea mai mare alocare relativă de fonduri în raport cu PIB-ul lor, Italia și Croația prezintă cel mai mare procent de îndeplinire a jaloanelor și obiectivelor, cu 40%, urmate de Portugalia, Spania, Grecia și Polonia, cu aproximativ 30%. Dimpotrivă, se remarcă gradul scăzut de progres în România și Bulgaria, care se află sub 15%.
Pentru 2025, se preconizează că Spania va executa aproape 20.000 de milioane de euro în subvenții și că vor începe să fie implementate investițiile din suplimentul finanțat cu împrumuturi, cum ar fi Linia ICO Verde. "Va fi crucial să se implementeze PERTE-urile care se află încă în fazele inițiale, cum ar fi cel al cipurilor (12.250 de milioane), ciclul apei (3.055 de milioane) și decarbonizare (3.170 de milioane). De asemenea, va fi impulsionat RepowerEU, cu aproximativ 7.000 de milioane de euro de finanțare pentru energie, din care 4.200 de milioane sunt pentru PERTE-ul de regenerabile", subliniază documentul.
