De la cuvintele, amenințările, amânările, ocolișurile și ordinele executive ale lui Donald Trump la cifrele macroeconomice: impactul războiului comercial ar putea reduce creșterea economică mondială cu 0,4 până la 0,8 puncte procentuale în acest an, ar putea majora inflația globală cu jumătate de punct procentual (patru zecimi în UE) și ar putea elimina peste 300.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în economiile dezvoltate.

Odată cu noua serie de taxe vamale anunțată recent de Casa Albă, presiunea asupra tuturor țărilor se va intensifica. Impunerea unei taxe generalizate de 10% pentru toate economiile, cu rate mai mari pentru cele cu care SUA înregistrează un deficit comercial mai mare, va perturba toate fluxurile comerciale. În cazul UE, rata ar fi de 20%, conform anunțului lui Trump, care a acuzat blocul comunitar că i-ar fi «înșelat» țara timp de decenii. Efectul taxei generale și al taxelor reciproce va fi o contracție a activității economice.

Estimările privind impactul șocului tarifar variază de la cele mai optimiste, care prevăd un efect mai redus asupra activității economice, la cele mai pesimiste, care prognozează o perturbare mai mare. Același lucru este valabil și pentru volumul bunurilor afectate de conflict: consecințele vor afecta produse în valoare de între 800 de miliarde și 1,4 trilioane de euro. Și toate acestea într-un scenariu de război comercial așa cum era cunoscut până recent. Cu noua ofensivă a Statelor Unite și răspunsul așteptat al rivalilor săi, se preconizează că cifrele vor crește.

În spațiul european, estimări recente indică faptul că o creștere de 10% a taxelor vamale americane ar putea reduce exporturile UE cu 7% până la 17%, deși impactul ar putea fi mai mare din cauza efectelor non-liniare. O taxă universală ar limita devierea comerțului, amortizând parțial șocul, dar represaliile ar putea să-l amplifice. În scenariul de bază, cu represalii moderate, PIB-ul zonei euro ar scădea cu 0,3 puncte între 2025 și 2026.

Anumite institute de cercetare economică internațională merg mai departe și calculează impactul pe țări și ani, evidențiind curbe interesante, cum ar fi faptul că în 2025 atât Franța, cât și restul zonei euro (o categorie care include toate țările cu moneda comună, cu excepția Franței, Germaniei și Italiei) ar putea chiar câștiga câteva zecimi de creștere, deoarece modelul lor economic beneficiază de un euro mai puternic decât dolarul. Începând cu 2026, toate ar înregistra scăderi abrupte (scăderea PIB-ului UE ar oscila între 0% și 0,4%, până la un maxim de 0,55% pentru 2029), inclusiv Statele Unite, Germania fiind cea mai afectată. Cazul german, extrem de dependent de sectorul auto și de taxele vamale mari așteptate, ar suferi cel mai mult. PIB-ul spaniol, în schimb, abia se va resimți cu 0,11% în următorii trei ani, chiar și cu represaliile europene, potrivit primelor calcule ale Băncii Spaniei.

«Creșterea incertitudinii cauzată de schimbările constante și revenirile în politica tarifară frânează economia. Companiile ezită să investească atunci când condițiile sunt instabile, iar consumatorii își reduc de obicei achizițiile de bunuri de folosință îndelungată, cum ar fi mașinile, televizoarele și vacanțele. Prin urmare, unul dintre principalii factori declanșatori ai unei recesiuni va fi creșterea vertiginoasă a incertitudinii. Acest factor, de unul singur, ar putea fi suficient pentru a împinge Statele Unite și posibil Europa într-o recesiune», comentează un profesor de economie.

Războiul comercial va avea efect și asupra prețurilor. «Este probabil să crească inflația globală, mai mult în SUA decât în economiile afectate de tarife. În plus, piețele financiare vor fi afectate, deoarece în majoritatea economiilor G20, principalii indici bursieri sunt dominați de multinaționale care depind de comerțul internațional», explică președintele unui institut economic internațional. Calculele aceluiași institut consideră că prețurile ar putea afecta buzunarele americanilor și europenilor, cu o creștere de peste cinci zecimi. În prețul final, impactul ar fi mai mare în Franța, deoarece, de îndată ce euro și dolarul s-ar deprecia aproape la fel de mult față de alte monede, țările cele mai sensibile la această dinamică ar transfera impactul asupra prețurilor finale. Cel mai mare paradox este că păcatul originar al acestui război, deficitul comercial, abia va varia pentru Washington în oricare dintre scenariile prevăzute.

Lipsa unei strategii clare în spatele acestor politici comerciale adaugă și mai multă incertitudine. «Este dificil de identificat o logică coerentă în tarifele pe care administrația Trump le-a implementat de la preluarea puterii. Justificările au variat de la preocupări de securitate națională la reducerea deficitelor comerciale bilaterale sau concesii în domenii politice nelegate. Cu toate acestea, protecționismul pur pare a fi constanta», semnalează un economist al unui institut german de cercetări economice.

În Spania, efectele par mai puțin dăunătoare inițial. Economia națională ar putea suferi pierderi de până la 4,3 miliarde de euro în 2025, derivate dintr-o reducere de aproape un sfert a vânzărilor către piața americană, potrivit estimărilor Camerei de Comerț a Spaniei. În termeni de PIB, ar însemna un impact de 0,27% cu taxe vamale generalizate de 25%. Chiar și în acest scenariu, considerat cel mai pesimist posibil, impactul se limitează la 5% din exporturile totale de bunuri ale economiei naționale, aceasta fiind ponderea vânzărilor către Statele Unite în totalul exporturilor țării.

Banca Spaniei, care a realizat calcule mai moderate, bazate pe o creștere generalizată a taxelor vamale de 10%, a estimat impactul la 0,11% din PIB în următorii trei ani, luând deja în calcul efectul represaliilor europene.

Deși impactul macroeconomic nu reprezintă o povară letală pentru Spania, ar exista unele sectoare deosebit de afectate. Producătorii de mașini și echipamente electrice, cu exporturi către SUA de peste 4 miliarde de euro în 2024, ar suferi cel mai mare impact, cu o posibilă scădere a vânzărilor de 28%. Industria chimică și farmaceutică ar suferi, de asemenea, cu scăderi proiectate de până la 16,5%, în timp ce sectorul metalurgic ar înregistra reduceri de peste 10% la fier, oțel și aluminiu.

În sectorul agroalimentar, scăderea estimată ar ajunge la 6%, dar produse cheie precum uleiul de măsline și vinul ar putea retrăi prăbușirea suferită între 2019 și 2020, când tarifele din prima legislatură a republicanului au scufundat vânzările de ulei de măsline pe piața americană cu 70%. Sectorul vinicol se confruntă cu o amenințare și mai mare, având în vedere posibilitatea impunerii unei taxe de 200%, așa cum a anticipat Trump acum câteva săptămâni ca represalii la tarifele europene pentru bourbon. Industria auto, care a fost una dintre principalele preocupări ale analiștilor odată cu revenirea republicanului la Casa Albă, ar ieși nevătămată, deoarece a încetat să exporte mașini pe piața americană. Cu toate acestea, pentru restul lumii, aceasta ar fi una dintre industriile care vor suferi cel mai mult, încasând cele mai mari creșteri tarifare de la Al Doilea Război Mondial, potrivit unor analiști economici.