Piețele încearcă să absoarbă șocul noii orientări economice a lui Donald Trump

Piețele încearcă să absoarbă șocul noii orientări economice a lui Donald Trump, care amenință să inverseze mai mult de un secol de globalizare. Impunerea de tarife a alarmat piața obligațiunilor, a slăbit dolarul și a obligat Casa Albă să dea înapoi. Improvizația cu care acționează administrația Trump dăunează și mai mult încrederii investitorilor care văd în Rezerva Federală soluția la probleme. La câteva zile după ce președintele instituției monetare, Jerome Powell, a recunoscut că efectele economice ale tarifelor vor fi „semnificativ mai mari decât se aștepta”, vinerea trecută, directoarea Fed din Boston, Susan Collins, a afirmat că organismul ar fi absolut pregătit să ajute piețele financiare dacă situația ar scăpa de sub control. Comentariile au ajutat la limitarea creșterii randamentelor, iar Wall Street a optat pentru a da frâu liber câștigurilor. Relaxarea continuă la începutul săptămânii. În timp ce operatorii speculează cu privire la măsurile pe care banca centrală le-ar putea implementa, randamentul datoriei pe 10 ani scade cu opt puncte de bază, până la 4,4%, iar datoria pe 30 de ani scade cu aproape șase puncte de bază, până la 4,8%. „Fed este o instituție cheie pentru menținerea stabilității financiare și economice a țării. Ar putea interveni pe piață pentru a oferi stabilitate financiară”, susține Jaime Medem, director de investiții la Mirabaud Wealth Management în Spania.

Reducerea dobânzilor

Prăbușirea prețului datoriei și creșterea randamentelor au deschis ușa unei posibile schimbări în politica monetară. Unii investitori încep să parieze pe o reducere a dobânzilor, în ciuda faptului că inflația rămâne peste țintă. Spre deosebire de BCE, al cărui mandat exclusiv este de a veghea asupra inflației, instituția americană trebuie să asigure stabilitatea prețurilor și ocuparea maximă a forței de muncă. Într-un mediu de creștere economică mai scăzută și inflație mai ridicată, așa cum prezic principalele case de analiză, companiile, pe lângă amânarea planurilor de investiții, ar putea fi nevoite să renunțe la forța de muncă. Crearea de locuri de muncă, care a reușit să depășească creșterea puternică a dobânzilor din ultimii ani, ar putea începe să șovăie.

Istoric, în momente de criză – cum ar fi pandemia sau căderea Lehman Brothers – răspunsul imediat al Fed a fost reducerea agresivă a dobânzilor. Dar atunci, inflația era controlată. Astăzi, rata (2,4% în martie) s-a îndepărtat de maximele înregistrate după izbucnirea crizei din Ucraina, dar amenințările protecționiste sunt, mai presus de toate, inflaționiste, iar unii membri ai Fed nu par dispuși să dărâme eforturile depuse pentru a readuce rata la pragul de 2%. Cu o săptămână înainte de anunțarea bateriei tarifare, așteptările de inflație pe termen lung au crescut în martie la 4,4%, cea mai mare creștere din ultimii 32 de ani.

Neel Kashkari, președintele Fed din Minneapolis, a fost clar săptămâna trecută: „Scopul nostru este să menținem inflația sub control”. În așteptarea ședinței din mai, piața anticipează deja trei reduceri de dobânzi în acest an. Una mai mult decât se aștepta comitetul, deși sub cele patru care au fost estimate în martie, după panica provocată de căderea datoriei.

Frânarea reducerii bilanțului și achiziționarea de obligațiuni

În ședința sa din martie, Comitetul de Piață Deschisă al Fed (FOMC) și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la tensiunile de pe piața monetară, chiar când datoria federală se apropia de plafon. Deși guvernul a reușit să evite închiderea administrativă, banca centrală a decis să frâneze reducerea bilanțului său: a trecut de la a lăsa să expire 25.000 de milioane în titluri lunare la doar 5.000 de milioane fără reinvestire. Această schimbare ar putea fi doar primul pas. Analiștii de la Amundi merg cu un pas mai departe și subliniază că, dacă datoria pe 10 ani (referință pentru finanțarea mondială) depășește 5% și titlurile cu scadență în 2055 depășesc 5,25%, Fed ar putea anunța un program de achiziționare de obligațiuni, un instrument pe care l-a folosit ultima dată cu criza Covid.

Acum cinci ani, când autoritățile decretau paralizarea economiilor și piața de capital se bloca, confruntându-se cu probleme serioase de lichiditate, Powell a anunțat achiziționarea nelimitată și pentru timpul necesar de active. De urgență, Fed a aprobat achiziționarea a 700.000 de milioane de dolari în datorie publică și privată pentru a reduce dobânzile și a garanta stabilitatea financiară. Într-un interviu pentru Bloomberg, directorul de investiții al Amundi, Vincent Mortier, afirmă că, dacă datoria și dolarul își pierd statutul de active refugiu, SUA vor fi obligate să crească achizițiile de datorie pentru a-și acoperi deficitele comerciale.

Lichiditate pentru bănci

Odată cu izbucnirea pandemiei, Rezerva Federală, în sincronizare cu restul băncilor centrale, a anunțat programe de lichiditate de urgență pentru a susține moneda și a evita ca recesiunea să se transforme într-o criză financiară de dimensiuni și mai mari. De-a lungul a 20 de ani, au fost active până la patru programe: Mecanismul de Lichiditate a Hârtiei Comerciale, Mecanismul de Credit pentru Operatorul Primar, Mecanismul de Lichiditate a Fondurilor Mutuale de pe Piața Monetară și Programul de Protecție a Cecurilor de Salarizare. În 2023, coincizând cu falimentul Silicon Valley Bank, Jerome Powell a conceput un program de finanțare bancară la termen pentru a limita hemoragia. Săptămâna trecută, coincizând cu momentele de maximă tensiune de pe piața datoriilor, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a lansat ideea de a flexibiliza normele de capital pentru a permite băncilor americane să cumpere mai multe obligațiuni de stat.

În ciuda faptului că săptămâna trecută rentabilitatea datoriei pe 10 ani a înregistrat cel mai mare salt din 2001, analiștii de la UBS consideră că diferențialele de credit nu au atins încă niveluri care să necesite intervenția Fed. „Indicatorii actuali nu sugerează nicio justificare imediată pentru intervenție”, adaugă el. Conform calculelor entității, pentru ca Powell să ia măsuri, diferențialele datoriei americane de înaltă calitate ar trebui să crească cu aproximativ 200 de puncte de bază peste obligațiunile Trezoreriei și obligațiunile gunoi cu 720 de puncte de bază pentru ca banca centrală să acționeze, față de cele 113 și 419 puncte de bază înregistrate în ultimele zile. „Relaxarea cantitativă și de credit face ca diferențialele de credit să se restrângă, dar achizițiile directe sunt mai eficiente”, subliniază de la entitatea elvețiană.