
În câteva cuvinte
Industria textilă, a doua cea mai poluantă din lume, caută soluții pentru a reduce impactul asupra mediului. Imprimarea digitală și reciclarea sunt printre cele mai promițătoare tehnologii, cu potențialul de a reduce consumul de apă și de a promova o economie circulară în modă. Blugii cu un interior diferit și tehnologii inovatoare pot face diferența.
Cine nu are o pereche de blugi în garderobă? Blugii sunt probabil articolul vestimentar cel mai universal, fiind purtați de oameni din întreaga lume. Potrivit unui studiu ONU, anual se fabrică aproximativ 5 miliarde de perechi de blugi. Cifrele sunt uriașe, dar palidă în comparație cu cele 80.000-150.000 de milioane de articole vestimentare produse anual de industria textilă, conform fundației QR. Aproape 40% din acestea nu ajung nici măcar la rafturile magazinelor.
Industria textilă este a doua cea mai poluantă din lume, imediat după industria petrolului și a hidrocarburilor. Întrebarea este inevitabilă: Ce se poate face? Există o alternativă care să reducă acest impact asupra mediului?
Da, se explorează și se testează diverse soluții, iar imprimarea digitală directă pe țesături ar putea fi o armă puternică în această revoluție necesară pentru sustenabilitate.
Apa, problema majoră
Fabricarea unei singure perechi de blugi poate implica utilizarea și contaminarea a peste 4.000 de litri de apă. Acest calcul include toate etapele, de la cultivarea fibrelor până la procesele de confecționare și finisare a articolelor vestimentare, care, în mod tradițional, obțin acea culoare indigo caracteristică prin vopsiri și spălări succesive. Un procedeu „foarte murdar și care consumă foarte multă apă”, explică Heather Kendle, de la departamentul comercial și de imprimare industrială al Epson Europa.
Kendle relatează cum unele proiecte au propus deja ocolirea vopsirii cu indigo prin utilizarea imprimării digitale pentru a imita aspectul blugilor: „Cernelurile pigmentate sunt cele mai eficiente pentru reducerea utilizării apei, iar imaginea exterioară sau textura pot fi reproduse fără probleme. Cu toate acestea, culoarea nu pătrunde în interiorul țesăturii, motiv pentru care trebuie să conștientizăm și să educăm consumatorul, astfel încât acesta să accepte că diferența merită beneficiul pe care îl aduce”.
Tehnologie pentru un viitor sustenabil
Potrivit ONU, industria textilă este responsabilă pentru 20% din toate apele reziduale industriale ale planetei. Cu toate acestea, Kendle este destul de optimistă în ceea ce privește schimbarea mentalității consumatorilor: „Acest lucru este posibil”. Un pas înainte care, cu utilizarea imprimării digitale – precum tehnologia Monna Lisa de la Epson – ar putea reduce impactul negativ al acestui proces crucial de imprimare și vopsire, prin scăderea utilizării apei cu până la 97%.
Soluția trebuie să se bazeze pe evoluția tehnologică, iar Epson propune tocmai asta, datorită imprimantelor textile precum Monna Lisa ML-13000, echipată cu trei tipuri de produse chimice de pre și post procesare (pretratare, acoperire și potențiator de densitate), plus cerneluri pigmentate în șapte culori. Acest lucru permite integrarea preprocesării și postprocesării într-o soluție de imprimare într-o singură etapă, spre deosebire de majoritatea imprimantelor textile convenționale, care necesită procese separate.Cu tehnologia Epson, substanțele chimice sunt utilizate doar în zona de imprimare, punct cu punct, ceea ce permite obținerea de imprimeuri care evidențiază textura țesăturii.
Dacă colorarea iconică a blugilor este imprimată în loc să fie vopsită, blugii nu vor avea colorația și designul tipic blugilor în interior. Cu toate acestea, nu merită oare efortul?
Recuperarea unei industrii textile locale
Incorporarea acestei tehnologii poate aduce mai multe beneficii. Una dintre marile probleme ale industriei textile a fost delocalizarea sa progresivă, adăugând complexitate și timp întregului proces de aprovizionare, în favoarea costurilor reduse. China, India și Bangladesh concentrează cea mai mare parte a producției mondiale. Cu toate acestea, imprimarea digitală ar putea favoriza fabricarea aproape de consumatorul final, ceea ce înseamnă o altă economie enormă pentru mediu. „Europa și-a pierdut o mare parte din capacitatea de confecționare, dar există regiuni precum Maroc, Portugalia, Spania și Turcia care ar putea sprijini o parte din această producție”, subliniază Kendle. Cheia ar fi promovarea formării și a interesului pentru sector, pe lângă aplicarea tehnologiilor care reduc costurile de operare și de mediu, cum ar fi această propunere de la Epson.
Imprimarea digitală textilă la cerere permite producerea într-un mod mai responsabil, adaptând producția la achizițiile consumatorilor, reducând astfel deșeurile și minimizând stocurile excedentare. Reciclarea textilelor este o sarcină incompletă. „Există exemple bune de proiecte, deși mai este mult de făcut. De exemplu, țări precum Australia studiază proiecte de colaborare și percep membrilor o taxă mică (3 cenți) pentru fiecare articol vestimentar pentru a lucra împreună la promovarea și dezvoltarea unui sistem de circuit închis. Nicio companie nu poate face asta singură și este necesar să se dezvolte abordări similare, fie din partea industriei, fie prin legislație.”
Kendle pledează pentru promovarea reparațiilor, a upcyclingu-lui – astfel se numește reutilizarea creativă a materialelor uzate – și a reciclării ca practici comune, urmând exemplul generațiilor mai tinere, din ce în ce mai interesate de economia circulară.
Modă reciclata pe podium
O altă soluție este tehnologia Dry Fiber de la Epson pentru textile. Se dezvoltă un prototip capabil să descompună hainele uzate și deșeurile din fabrici în fibre de bază, apoi să le transforme în țesături noi, netesute, fără a utiliza practic apă. Dacă ar fi utilizată pe scară largă, ar putea ajuta la rezolvarea a două dintre principalele provocări ale industriei: volumul enorm de apă necesar pentru producție și volumul redus actual de reciclare a hainelor.
Pentru a evidenția posibilitățile acestei tehnologii, designerul japonez Yuima Nakazato s-a provocat să aplice această țesătură netesută în ultimele sale opere de haute couture. Produsă din haine uzate obținute din Africa, țesătura a fost imprimată și încorporată în lucrările sale, prezentate la Săptămâna Modei de la Paris. Dry Fiber Technology permite lui Nakazato să urmeze un proces de producție cu un impact de mediu mai mic și care beneficiază de circularitatea materialelor, pe lângă oferirea de articole vestimentare personalizate de înaltă calitate.
Industria modei irosește în prezent volume nesustenabile de apă, dar există tehnologii care pot începe să facă diferența.