Prežedintele Statelor Unite, Donald Trump, a ridicat miercuri un zid tarifar de înălţime variabilă în faţa lumii, declarând un război comercial la scară largă ce ameninţă să provoace o criză economică globală. Trump a decis să combine un tarif minim universal de 10%, aplicabil cu caracter general, cu taxe mai mari pentru marea majoritate a principalilor săi parteneri comerciali. Aža-numitele «tarife reciproce», denumite impropriu astfel, ajung până la 50% în unele cazuri, iar această cotă este depăžită de China, căreia i se adaugă un nou 34% la cei 20% care deja afectau importurile provenite din această ţară.

Ce tarife a anunžat Trump?

Prežedintele Statelor Unite a semnat un decret prin care se impun tarife ca răspuns presupus la obstacolele comerciale &i non-comerciale impuse de acele ţări produselor americane. Metodologia este arbitrară &i are ca unul dintre axe deficitul comercial al Statelor Unite cu diferite ţări. Noile impozite la import se vor aplica tuturor mărfurilor. Trump susţine fără fundament că a impus acelor ţări tarife care reprezintă jumătate din cele pe care ele le aplică bunurilor importate din Statele Unite.

Care sunt cele mai mari tarife?

Tarifele «reciproce» cele mai mari corespund Lesothoului (50%), Saint Pierre &i Miquelon (50%), Cambodgiei (49%), Laosului (48%), Madagascarului (47%), Vietnamului (46%), Sri Lankăi (44%), Myanmarului (44%), Siriei (41%), Insulelor Falkland (Malvine) (41%) &i Maurižiului (40%). Cu toate acestea, Chinei i se aplică un tarif de 34% care se adaugă celor 20% deja impuse din cauza urgenžei nažionale legate de fentanil, astfel încât exporturile sale vor fi taxate cu 54%, fără a lua în calcul alte tarife impuse în trecut de Donald Trump &i Joe Biden.

Ce ţări sunt exceptate?

Pe listă nu apar Rusia, Belarus, Coreea de Nord &i Cuba, ţări asupra cărora există deja embargouri, sancžiuni &i excluderi care împiedică un comerž semnificativ cu acestea. Chiar &i aža, în statisticile oficiale americane figurează importuri de pužin peste 3 miliarde de dolari din Rusia în 2024. Nici Canada &i Mexic nu apar printre ţările supuse «tarifelor reciproce», în cazul lor deoarece sunt încă supuse urgenžei nažionale legate de fentanil &i migražie, astfel încât nu li se aplică noul regim. Majoritatea ţărilor au tarife de 10%.

Ce tarife vor suporta UE &i principalii parteneri comerciali?

China, Uniunea Europeană, Mexic, Vietnam, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud, Canada, India, Thailanda, Elvežia &i Malaezia sunt ţările sau blocurile cu care Statele Unite au cel mai mare deficit comercial &i, de la început, apăreau ca fiind cele mai ameninžate. Tarifele pentru principalii parteneri comerciali, excluzând Canada &i Mexic, sunt: Uniunea Europeană (20%); China (34%+20%); Japonia (24%); Vietnam (46%); Taiwan (32%); India (26%); Coreea de Sud (25%); Thailanda (36%); Elvežia (31%); Indonezia (32%); Brazilia &i Regatul Unit (10%).

Când intră în vigoare?

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a declarat luni că tarifele vor intra în vigoare imediat, dar faptele au contrazis-o din nou. Tarifele minime universale de 10% încep să se aplice sâmbătă, 5 aprilie, în timp ce cele pe care Trump le numežte tarife reciproce intră în vigoare miercuri, 9 aprilie. În plus, prežedintele Statelor Unite a decis să suprime pentru importurile din China excepžia de minimis, care scutea de taxe transporturile de până la 800 de dolari, în acest caz începând cu 2 mai. Micile transporturi din alte ţări rămân exceptate până când serviciul vamal va avea mijloacele necesare pentru a le procesa.

Se aplică tuturor produselor?

Oželului, aluminiului &i automobilelor care sunt deja supuse impozitelor de 25% nu li se aplică noile «tarife reciproce». Cuprul, produsele farmaceutice, semiconductorii &i produsele din lemn vor fi, de asemenea, exceptate, la fel ca mineralele critice &i energia, în ažteptarea propriilor tarife sectoriale. Deocamdată, nu există nicio referire la taxe specifice pentru produsele agricole, care vor fi supuse noilor tarife la fel ca restul produselor.

Ce alte tarife se aplică în prezent?

La începutul lunii februarie, Trump a introdus o taxă de 10% pe toate produsele chineze&ti importate în Statele Unite. Ulterior, transporturile mai mici au fost exceptate. O lună mai târziu, taxa a fost dublată, ajungând la 20%. La începutul lunii martie, a intrat în vigoare o taxă generală de 25% pe majoritatea importurilor provenite din Canada &i Mexic. Două zile mai târziu, au fost anunžate o serie de excepžii pentru produsele acoperite de TMEC. Pe 12 martie, au intrat în vigoare tarife de 25% pe importurile de ožel &i aluminiu. Pe 26 martie, a fost anunžată o taxă de 25% pe importurile de automobile, pentru a taxa vehiculele asamblate începând cu 3 aprilie &i principalele componente &i piese, începând cu 3 mai.

Cu ce alte tarife a ameninžat Trump?

Trump a menžionat semiconductorii, produsele farmaceutice, alimentele, cuprul, lemnul (&i chiar, într-o ocazie, petrolul) ca alte bunuri care s-ar putea confrunta cu noi taxe la import. Prežedintele, în plus, l-a autorizat pe Marco Rubio să impună tarife de 25% ţărilor care cumpără petrol din Venezuela.

Ce sunt tarifele &i ce obiectiv au?

Tarifele sunt impozite care se aplică produselor importate. Ca toate impozitele, sunt o sursă de venit pentru guvern. Ţările le folosesc mai ales pentru a sprijini industriile locale, scumpind produsele străine. Trump le utilizează &i ca pârghie pentru a atinge obiective de politică externă. A impus tarife Mexicului, Canadei &i Chinei legate de traficul de droguri &i imigražie; a ameninžat Columbia cu acestea pentru a admite zboruri cu imigranži deportaži &i a ameninžat, de asemenea, cu taxarea importurilor din ţările care cumpără petrol din Venezuela.

Cum se colectează &i se aplică tarifele?

Secretarul Trezoreriei este responsabil pentru stabilirea reglementărilor privind colectarea tarifelor, dar Biroul Vamal &i de Protecžie a Frontierelor (CBP) este organismul guvernamental însărcinat cu aplicarea lor în aproape 330 de porturi de intrare din întreaga ţară, care includ treceri de frontieră rutiere sau feroviare, precum &i porturi maritime &i aeroporturi. Agenžii revizuiesc documentažia, efectuează audituri &i colectează taxe &i penalităži. Banii sunt colectaži în momentul vămuirii &i sunt depuži în Fondul General al Departamentului Trezoreriei. Cei care nu descriu corect cantitatea, categoria sau originea unui anumit produs, fie intenžionat, fie din neglijenžă, se confruntă cu sancžiuni.

Unele bunuri &i componente traversează frontierele de mai multe ori înainte de a deveni un produs finit, cum ar fi o mažină cu piese fabricate în Statele Unite, asamblate în Mexic &i reimportate în SUA. Conform normelor CBP, produsele fabricate în Statele Unite care sunt reimportate în ţară fără a li se fi «îmbunătăžit» sau «crescut» valoarea sunt scutite de taxe. Un exemplu contrar ar fi: dacă Statele Unite exportă aur în India, unde este folosit pentru a fabrica cercei, produsul final va fi supus tarifelor la reintrarea în Statele Unite, inclusiv valoarea aurului.

Câţi bani generează tarifele?

Deži tarifele erau în secolul al XIX-lea principala sursă de venit a guvernului Statelor Unite, pe parcursul celei mai mari părži a secolului trecut au reprezentat o mică parte din acestea. Conform unei analize a datelor guvernamentale realizate de Banca Rezervei Federale din St. Louis, anul trecut au reprezentat mai pužin de 3% din veniturile federale. Unul dintre consilierii comerciali ai lui Trump a semnalat că se ažteaptă ca tarifele să genereze venituri anuale de 600 de miliarde de dolari.

Cine plăte&te tarifele?

Cercetările au relevat că, în general, consumatorii &i companiile americane sunt cei care absorb costurile impozitelor mai mari la import. Pentru a evita o scădere a profiturilor, companiile optează adesea să crească prežurile &i să transferă o parte din acest cost consumatorilor, deži există situažii în care marja lor de profit se deteriorează. Ocazional, o parte din tarife este ajustată prin cursul de schimb sau prin reduceri de prež din partea exportatorilor străini.

Care sunt consecinžele impunerii tarifelor?

Tarifele scumpesc prežul produselor importate, ceea ce duce la scăderea cererii &i, prin urmare, la reducerea importurilor, deži depinde mult de produsul în cauză. Uneori, companiile reužesc să recurgă la un fel de evaziune tarifară, trimižând marfa printr-o ţară terţă, declarând o valoare mai mică a produselor sau etichetându-le eronat ca mărfuri similare care au tarife mai mici. Analižtii economici au descoperit că evaziunea tarifară ar putea explica până la 90 de miliarde de dolari din scăderea estimată de 240 de miliarde de dolari a importurilor americane din China, comparativ cu nivelurile anterioare războiului comercial.

Ce este «Serviciul de Venituri Externe» propus de Trump?

Administražia Trump a propus crearea unui Serviciu de Venituri Externe independent pentru a colecta impozite ca parte a politicii sale comerciale «America First». Analižtii au subliniat că veniturile tarifare nu sunt o sursă «externă», dat fiind că impozitele sunt plătite de importatorii cu sediul în Statele Unite, care transferă cel pužin o parte din cost consumatorilor americani. Conceptul subliniază dorinža lui Trump de a încadra tarifele pe importurile străine ca o sursă de venit care nu este suportată de contribuabili.

Ce înseamnă toate acestea pentru tratatele comerciale?

Statele Unite au acorduri de liber schimb cu 20 de parteneri comerciali din întreaga lume, inclusiv Tratatul dintre Mexic, Statele Unite &i Canada (TMEC), negociat chiar de Trump, care a înlocuit NAFTA. În aceste acorduri, ţările se angajează să reducă tarifele până aproape de zero. Tarifele lui Trump asupra Mexicului &i Canadei contravin acordului comercial dintre cele trei nažiuni (care trebuie renegociat în 2026). Ca membru al Organizažiei Mondiale a Comeržului, Statele Unite sunt supuse unor norme care includ limitări în utilizarea subvenžiilor &i a barierelor comerciale, cum ar fi tarifele &i cotele.