«Dacă ar exista reîncarnarea, înainte credeam că aș vrea să mă întorc ca președinte sau Papă sau jucător de baseball. Dar acum aș vrea să mă întorc ca piața obligațiunilor. Poți intimida pe toată lumea».

Citatul faimos, atribuit strategului lui Bill Clinton, James Carville, reflectă puterea imensă pe care o are piața de datorii publice atunci când vine vorba de a condiționa politicile publice. O putere pe care a experimentat-o deja, în rău, fosta prim-ministră britanică Liz Truss, care a demisionat la mai puțin de o săptămână după ce a provocat haos pe piața sensibilă a obligațiunilor. Dincolo de furtuna istorică de pe bursele mondiale declanșată de războiul comercial al lui Donald Trump, datoria începe să trimită primele semnale de alarmă. «Lichidarea din ultimele ore ar putea indica faptul că datoria americană nu mai este un refugiu în perioadele de aversiune față de risc», subliniază departamentul de analiză al Citi. Idila pieței cu datoria suverană americană a ajuns violent la final.

Dacă săptămâna trecută obligațiunile din Statele Unite au acționat ca valoare de refugiu în timp ce bursele se prăbușeau, acum investitorii accelerează vânzările, punând presiune asupra creșterii randamentelor, în timp ce prețul, care se mișcă invers, scade. Randamentul obligațiunii SUA pe 10 ani a trecut de la 3,99% înregistrat vineri la închidere la 4,5% în prezent, în timp ce referința pe 30 de ani se apropie de 5%. Creșterea în trei zile a acestei referințe (50 de puncte de bază) este comparabilă doar cu cea înregistrată în timpul pandemiei. «Obligațiunile Trezoreriei SUA se lichidează într-un ritm neobișnuit, niveluri care au provocat istoric un anumit tip de intervenție din partea Rezervei Federale», spune Lale Akoner, analist Global de Piețe la eToro. Motivele sunt variate. Cel mai evident este teama de presiuni inflaționiste mai mari: diferitele bănci de investiții calculează că prețurile ar putea accelera până la ritmuri de 4% sau 5% în SUA, o situație care în istoria recentă a fost văzută doar după invazia Ucrainei. Prețurile mari fac ca investitorii în datorii să ceară un randament mai mare pentru datoriile pe termen lung.

Dar există motive mai subtile; în ultimele ore, au crescut vocile care indică posibilitatea ca investitorii asiatici să înceapă să se debaraseze de datorii ca răspuns la protecționismul SUA sau, cel puțin, să își modereze achizițiile. Cu 47,2%, Rezerva Federală este principalul deținător de datorie suverană, urmată de aproape de Japonia (11,9%) și la o anumită distanță de China (8,4%). După ce Trump a ridicat până la 104% tarifele asupra importurilor gigantului asiatic, Beijingul amenință cu o taxă de 84% începând de joi, căreia i-ar putea urma vânzarea de obligațiuni. «Vânzând obligațiunile și făcând să crească dobânzile, adversarii săi îi vor da o lovitură dură», subliniază David Azcona, economist șef la Beka.

Dar există și aspecte intrinseci ale pieței care pot fi chiar mai periculoase. Analiștii UBS evidențiază, în acest sens, vânzările forțate de către hedge funds sau fonduri speculative. Prăbușirea prețurilor activelor a dezechilibrat pariurile unora dintre aceste vehicule de investiții foarte îndatorate. Atât pentru a acoperi garanțiile suplimentare cerute de anumite contracte financiare, cât și pentru a returna banii clienților care solicită rambursări, acești mari investitori au nevoie de lichiditate cu orice preț, iar obligațiunile sunt unul dintre cele mai lichide active. Există, de asemenea, un efect bulgăre de zăpadă: pe măsură ce prețurile obligațiunilor scad, aceste portofolii pierd valoare, ceea ce poate provoca vânzări forțate, așa cum s-a întâmplat cu obligațiunile britanice în scurtul mandat al lui Truss.

Paul Diggle, economist șef la Aberdeen Investments, recunoaște posibilitatea ca SUA să devină un loc mai puțin atractiv pentru a investi pe termen lung. «Imprevizibilitatea politicilor și creșterea mai scăzută pot genera o preocupare mai mare pentru sustenabilitatea fiscală», adaugă el. Diggle consideră că șocul inflaționist prezentat de tarife face dificilă intervenția Rezervei Federale.

În ultimele zile, s-a speculat cu posibilitatea unei intervenții de urgență a Rezervei Federale, astfel încât Jerome Powell să scadă dobânzile pentru a evita o deteriorare mai mare a economiei. Cu toate acestea, cu tarifele și noile amenințări din China, această idee începe să piardă adepți, deoarece SUA pare condamnată la mai multă inflație, iar stabilitatea prețurilor este celălalt mandat (împreună cu ocuparea forței de muncă) al Fed. Cu toate acestea, banca centrală ar putea recurge la alte instrumente pentru a atenua eventualele tensiuni de lichiditate, cum ar fi cele reflectate de piața datoriilor. A făcut-o deja în momente de criză, cum ar fi pandemia sau convulsia provocată de căderea Silicon Valley Bank. «Este posibil ca slăbiciunea piețelor de venit fix să fie mai decisivă atunci când vine vorba de modificarea abordării Administrației. Până acum, toleranța la durere pentru slăbiciunea veniturilor variabile a fost ridicată. Dar s-ar putea spune că este mai ușor să ignori vigilentele pieței de venituri variabile atunci când randamentele obligațiunilor scădeau», subliniază cei de la Aberdeen.

Figura «vigilentelor obligațiunilor», investitorii cu suficientă putere pentru a pune presiune asupra guvernului SUA, reîncepe să rezoneze cu forță.