Tensiunile privind cheltuielile publice cresc la nivel global și încep să afecteze conturile statelor, care caută modalități de a-și majora veniturile. Presiunea fiscală în ansamblul țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a atins un nivel record de 34,1% din PIB în 2024, după două exerciții consecutive de scădere. Aceasta reprezintă o creștere față de 33,7% în 2023, conform datelor preliminare publicate de organizație în cel mai recent raport „Statistici Fiscale”.

Spania a înregistrat o creștere similară, ridicând presiunea fiscală la 36,7%, situându-se peste media clubului economiilor avansate, la fel ca alte țări cu un stat social consolidat, în principal europene. Deși presiunea fiscală în Spania în 2024 a fost mai mică decât cea înregistrată în 2022 (36,8%), veniturile publice au atins maxime și se așteaptă să înregistreze un nou record în acest an.

Explicația acestei aparente paradoxuri rezidă în modul de calcul al indicatorului, care este determinat ca o proporție între încasări și PIB. Dacă economia scade mai mult decât încasările, raportul crește automat. În 2020, Spania a fost țara din OCDE unde presiunea fiscală a crescut cel mai mult, atingând 37,4% în 2021. Această cifră nu indică neapărat că încasările în milioane de euro au fost mai mari decât cele actuale, ci reflectă scăderea semnificativă a PIB-ului în timpul crizei sanitare.

În prezent, economia spaniolă nu numai că și-a recuperat terenul pierdut, dar și-a crescut dimensiunea și avansează puternic, cu o rată dublă față de zona euro, susținută de dinamica pieței muncii. Inflația, care a scăpat de sub control în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina, a contribuit, de asemenea, la creșterea nominală și la încasări.

Conform raportului OCDE, cele mai importante surse de venituri publice în Spania sunt contribuțiile la asigurările sociale (34,7%) – majoritatea provenind de la companii –, urmate de impozitul pe venit (24,4%) și TVA (17,6%). Acest model este similar în celelalte 38 de țări membre, deși presiunea fiscală finală variază semnificativ din cauza heterogenității structurilor economice, demografice și a modelelor de stat.

Mexicul a înregistrat cel mai scăzut raport al veniturilor publice față de PIB, de 18,3%, fiind și țara unde presiunea fiscală a scăzut cel mai mult anul trecut, în mare parte din cauza unei reduceri a încasărilor din impozitul pe profit. Coreea de Sud și Norvegia au înregistrat, de asemenea, scăderi de peste un punct procentual. La polul opus, Danemarca a avut cea mai mare presiune fiscală, de 45,2% în 2024.

Alte țări europene cu o presiune fiscală de peste 40% includ Austria (43,4%), Belgia (42,6%), Finlanda (42,2%), Franța (43,5%), Italia (42,8%), Luxemburg (41,5%), Norvegia (40,2%) și Suedia (41,4%). Acestea sunt state cu sisteme solide de protecție socială, care investesc mai mult în servicii și pensii. De fapt, Spania are o presiune fiscală mai mică decât media europeană, dar este recomandat să ia măsuri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile tot mai mari cu pensiile, sugerându-se o revizuire în sens ascendent a impozitelor pe consum, în special TVA și accizele, care beneficiază de multiple avantaje fiscale ce reduc încasările.

Presiunea fiscală a crescut în 22 de țări din OCDE, în mare parte datorită creșterii încasărilor din impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Acest lucru este în concordanță cu recuperarea salariilor și cu majorarea contribuțiilor la asigurările sociale în 2024, conform raportului, reflectând îmbunătățirile înregistrate după criza COVID și șocul inflaționist. În schimb, raportul a scăzut în 13 țări și a rămas neschimbat doar într-una, Statele Unite (25,6%).

Letonia a înregistrat cea mai accentuată creștere, cu un avans de 2,4 puncte procentuale în 2024, până la 34,9%, datorită încasărilor mai mari din impozitul pe venit, contribuții și impozitul pe profit. A doua cea mai mare creștere a fost în Slovenia, cu 1,9 puncte, până la 38,3%, datorită creșterii veniturilor din contribuțiile la asigurările sociale.

Pentru anul 2023, ultimul an pentru care sunt disponibile date complete pentru toate țările OCDE, contribuțiile la asigurările sociale au fost cel mai important factor contributiv la totalul veniturilor. Acestea au reprezentat, în medie, 25,5% din încasări și au înregistrat o creștere de 0,7 puncte față de exercițiul anterior. Al doilea cel mai important impozit a fost impozitul pe venit (23,7%), care și-a majorat, de asemenea, contribuția. TVA a reprezentat puțin peste o cincime (20,5%), iar alte taxe pe consum au acaparat un suplimentar de 10,8%. Impozitul pe profit a contribuit cu 11,9%, înregistrând o scădere de o zecime față de 2022.