Războiul comercial SUA-UE: răspunsuri și replici

Pe 9 aprilie, în calendarul războiului comercial inițiat de Washington, intră în vigoare așa-numitele „tarife reciproce” anunțate de președintele Donald Trump cu o săptămână în urmă, iar Consiliul UE votează prima ripostă europeană împotriva Statelor Unite, ca răspuns la majorarea cu 25% a taxelor vamale pentru oțel și aluminiu, aprobată la începutul lunii martie. Sprijinul pentru acest răspuns european pare garantat în această miercuri. Toate sursele consultate au încredere în acest lucru; contrariul ar însemna să înceapă cu un picior foarte prost disputa de pe această parte a Atlanticului. Negocierile dintre Comisia Europeană și capitale au durat o lună, pentru ca în această primă lovitură să fie clar că cele 27 sunt unite, un principiu căruia instituțiile europene și marea majoritate a statelor membre îi acordă mai multă valoare decât ripostei în sine.

Bruxelles măsoară foarte mult timpul în represaliile comerciale pe care le va aplica împotriva Statelor Unite în bătălia tarifară. A așteptat să tragă pentru prima dată până când Trump a anunțat tarifele masive și chiar până când acestea intră în vigoare. Pentru Comisie, este foarte important să fie clar că acest conflict nu a fost început de Europa, că nu există nicio agresiune europeană – oricât de mult ar sugera unele declarații ale președintelui american – și că este dispusă să caute în orice moment o ieșire negociată din această situație în care nimeni nu va avea de câștigat. De aceea, și pentru a construi un acord ferm între toți partenerii, votul a fost stabilit pentru această miercuri.

Executivul comunitar ar fi putut prioritiza rapiditatea în contraatac, dar a preferat să garanteze unitatea. Sistemul de votare face foarte dificilă respingerea propunerii sale. Detractorii, dacă ar exista, ar avea nevoie de o majoritate calificată contrară în Consiliul UE. Adică, ar fi nevoie ca 55% din țări care adună cel puțin 65% din populație să voteze împotrivă. Dar echipa președintei Ursula von der Leyen a preferat să aștepte. Știe că acest război va dura mult și este mai bine să sacrifice pedeapsa aplicată unor produse, cum ar fi whisky-ul bourbon, pentru a obține un consens foarte larg.

Ceea ce vor vota concret în această miercuri consilierii comerciali ai statelor membre sunt două liste de produse americane care vor fi sancționate cu tarife de 25% în marea lor majoritate. În principiu, acestea însumau un pachet echivalent cu aproximativ 26 de miliarde de euro, dar această cifră a fost redusă în timpul negocierilor și va fi, probabil, mai mică miercuri. Printre bunurile care vor fi sancționate se numără porumbul, soia, cuprul sau rujurile de buze. Acest grup de articole răspunde unuia dintre criteriile cu care sunt elaborate, de obicei, aceste represalii, ușurința de înlocuire a importului. Aceste cereale, de exemplu, pot fi, de asemenea, cumpărate din Brazilia sau Argentina. De asemenea, sunt căutate, de obicei, produse simbolice, în acest caz, blugii. Una dintre importurile emblematice care a fost salvată în procesul de negociere este whisky-ul bourbon: amenințarea lui Trump că, dacă UE pedepsea această băutură alcoolică, ar impune o taxă de 200% pentru vinurile europene, a avut efect. Și, desigur, există produse manufacturate care au provocat acest răspuns: oțel și aluminiu.

Intenția Comisiei, odată ce va fi aprobată prima replică împotriva Statelor Unite, este de a continua pe această linie dacă nu se face loc negocierii. Purtătorul de cuvânt al Executivului european pentru afaceri comerciale, Olof Gill, a detaliat marți calendarul următoarelor răspunsuri: „La începutul săptămânii viitoare, vom prezenta planul nostru. Vom explica foaia de parcurs, pe care o vom consulta apoi cu statele membre și industriile, înainte de a prezenta măsurile finale, pe care le vom trimite apoi statelor pentru a le vota”, a explicat purtătorul de cuvânt comercial. Este aceeași secvență pe care Bruxelles a urmat-o cu primele tarife pentru oțel și aluminiu. După acea primă ripostă, Washington a anunțat creșterea tarifelor vamale cu 25% pentru mașini și apoi tarifele masive. Ar fi, deci, răspunsul la acest pachet.

Îndoiala pe care Comisia nu o clarifică încă este dacă va decide să pedepsească comerțul cu servicii și dacă va folosi în acest scop instrumentul anti-constrângere, care ar extinde foarte mult gama de posibile replici în orice război comercial. Dacă nu o face, este pentru că încă există rezistență în rândul mai multor state membre de a face acest pas. Pentru mulți dintre ei, ar fi ultima soluție într-o dispută cu Statele Unite, având în vedere relația istorică pe care au avut-o cu prima putere mondială sau datorită afinității lor politice în acest moment.

Una dintre acele țări care este în mare armonie cu Administrația Donald Trump este Italia. Roma a sprijinit până acum Comisia, deși a făcut mai multe reclamații, cum ar fi scoaterea bourbonului din produsele care vor fi sancționate, astfel încât să nu existe o contraripostă asupra vinului. În plus, prim-ministrul său, Giorgia Meloni, este hotărâtă să devină interlocutorul privilegiat al lui Trump cu UE. Și, cu acest obiectiv, a confirmat marți că va călători la Washington și se va întâlni cu președintele american pe 17 aprilie.

Acea călătorie va veni la două zile după intrarea în vigoare a unei părți a tarifelor care vor fi, probabil, aprobate pe 9 aprilie, ceea ce o va plasa într-o poziție care îi va testa abilitatea de a echilibra și relația cu Trump, mai ales atunci când va apărea într-o conferință de presă comună. De fapt, Roma a cerut ca intrarea în vigoare a acestor tarife vamale să fie amânată până la 30 aprilie. Adică, după călătoria lui Meloni și vizita vicepreședintelui J. D. Vance în Italia, pe 18 aprilie.

Prim-ministrul italian apără o linie moale cu Trump, deschisă negocierilor. Este o întâlnire la care guvernul italian lucrează de zile întregi, în efortul său de a stabili o linie proprie și împotriva curentului sectorului cel mai beligerant al UE. Linia prim-ministrului italian privind tarifele în aceste zile este, în esență, că nu este atât de grav și că panica este oarecum exagerată. A repetat-o la anunțul vizitei sale la Casa Albă, într-un discurs în cadrul unei întâlniri cu oameni de afaceri italieni, pentru a analiza impactul războiului comercial.

Liderul de extremă-dreapta a spus că consideră tarifele SUA o decizie „absolut greșită”, dar a clarificat că crede că este „esențial, în primul rând, să nu amplifice în continuare impactul real” pe care acestea îl pot avea. Și a insistat, spunând că este încă devreme pentru a cunoaște cu precizie efectul măsurilor protecționiste ale lui Trump: „Sunt sigur că panica și alarmismul care sunt generate pot cauza mai multe daune decât măsurile în sine”. Meloni a mai anunțat că intenționează să aloce 14 miliarde de fonduri de redresare de la pandemie și 11 miliarde din fondurile de coeziune pentru a ajuta companiile și sectoarele cele mai afectate de războiul comercial din Italia.