Știm deja că lucrurile nu arată bine, dar chiar atât de rău încât să ne repezim la supermarket să cumpărăm apă, conserve de ton, baterii și role de hârtie igienică imediat după ce am trecut pe la farmacie pentru a acapara medicamente și plasturi? Știrea că Bruxelles-ul va cere cetățenilor europeni să își pregătească casele pentru un război este ciudată, și nu doar pentru ceea ce spune, ci și pentru ceea ce nu spune. Că situația este urâtă, spre foarte urâtă, nu scapă nimănui, dar până acolo încât birocrații Uniunii Europene să îndrăznească să se adreseze direct fiecărui cetățean pentru a-i băga frica în oase — și nu o frică abstractă, ci una concretă, cea a luminii care nu se aprinde, a cămării goale și a farmaciilor închise —? Nu trebuie decât să aruncăm o privire pe rețelele sociale — cu precauția necesară în fața anonimatului și a crispării — pentru a constata că știrea provoacă neliniște, perplexitate și, de asemenea, anumite doze de suspiciune:

«Ar fi mai bine să se preocupe ca oamenii să aibă o casă fără război și să nu creeze această alarmă pentru a-și justifica cheltuielile cu arme», – opinează pe contul său de pe rețeaua socială X jurnalistul Pascual Serrano.

Más vale que se preocupasen para que la gente tenga casa sin que haya guerra y no crear esta alarma para justificar su gasto en armas

— Pascual Serrano (@pascual_serrano) March 25, 2025

Anunțul Uniunii Europene adaugă pericolului de război posibilitatea unor atacuri cibernetice, pandemii și efectele crizei climatice și, în plus, adaugă o altă informație curioasă. Spune că rezervele de apă, medicamente, baterii și alimente trebuie să fie suficiente pentru a supraviețui 72 de ore fără ajutor extern. 72? De ce? Se aseamănă cu cele 800.000 de milioane de euro necesare pentru planul de reînarmare. «Ne întrebăm», a declarat Gabriel Rufián, purtătorul de cuvânt al ERC, acum câteva zile pe holurile Congresului Deputaților, «de ce 800.000 și nu 500.000, 900.000 sau 100.000…».

Avertismentul Bruxelles-ului nu pare a fi doar o vorbă-n vânt, deoarece pericolele există și au nume propriu, ci mai degrabă un balon de încercare pentru a testa răspunsul statelor și al cetățenilor, care, în ciuda apatiei lor față de ororile atât de apropiate trăite în Gaza și în Ucraina — sau poate tocmai de aceea —, vor prefera cu siguranță să mai scoată niște bani din buzunar pentru ca armatele europene să le garanteze siguranța și să nu fie nevoiți să se expună, în prima persoană, la panorama pe care o prezintă știrea pusă în circulație de Bruxelles: «În caz de agresiune armată, forțele armate ar avea nevoie de sprijin civil pentru a asigura funcționarea continuă a statului și a societății». Ce înseamnă sprijin civil?

În așteptarea ca Uniunea Europeană să clarifice întrebările pe care le ridică știrea, există un alt război care se desfășoară, de asemenea, zilnic și care, de asemenea, se referă — sau ar trebui — la Bruxelles. Este bătălia zilnică pentru umplerea frigiderului — în cazul în care există un loc demn de locuit și electricitate pentru a-l conecta —. 21,4% din populația UE, sau ceea ce este același lucru, 94,6 milioane de persoane, se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială.

Cifra aparține Eurostat — oficiul statistic al UE — și se referă la octombrie 2024. Situația este practic aceeași ca în 2022, ceea ce spune foarte puțin despre eficacitatea politicilor europene în lupta împotriva sărăciei și a inegalității. În 2023, Spania a fost a treia țară din Europa cu cea mai mare populație în risc de sărăcie sau excluziune socială, doar după România și Bulgaria și înaintea Greciei.

Așa că da, poate ar trebui să mergem la supermarket și la farmacie, mai ales acele familii care nu trebuie să stea la coadă la ușa delegației Caritas. Războiul zilnic al frigiderului gol se dă mult mai aproape decât credem.