În câteva cuvinte
România redescoperă potențialul minier, cu investiții masive ale UE pentru exploatarea grafitului, magneziului și cuprului, în vederea reducerii dependenței de importuri și susținerii industriilor viitorului. Proiectul necesită investiții semnificative și forță de muncă calificată.
România redeschide cea mai mare mină de grafit din Europa după 21 de ani
În urmă cu 21 de ani, România a închis cel mai mare zăcământ de grafit din Europa din cauza rentabilității sale scăzute. Blocuri dărăpănate, structuri metalice semi-ruinate și utilaje de extracție a mineralelor roase de rugină domină în prezent peisajul dezolant al acestei mine situate în comuna Baia de Fier, la 235 de kilometri vest de București. Acum, această fostă exploatare minieră este aproape de a reînvia datorită Companiei Naționale a Sării și geopoliticii globale. Acest zăcământ, care a avut cândva aproximativ 500 de angajați, va primi aproape 200 de milioane de euro, destinate să-l scoată din letargie, fiind inclus într-unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie pentru a reduce dependența de materiale critice, în special de China, în plină transformare a ordinii geopolitice mondiale.
În total, România va primi 615 milioane de euro de la Bruxelles. «Extracția grafitului va oferi un impuls tehnologiilor din industria automobilelor, cum ar fi bateriile pentru vehicule electrice și sistemele de stocare a energiei, electronica și fabricarea de mașini», explică Andreea Nestian, director financiar la A3Build, o companie de consultanță specializată în minerit.
Celelalte două materiale prețioase pe care blocul comunitar și-a propus să le extragă în România sunt magneziul metalic, la Budureasa, și cuprul la Rovina, ambele tot în vestul țării. «Magneziul este un metal folosit pentru producerea de aliaje ușoare, în industria auto, aerospațială și de apărare», adaugă Nestian, înainte de a remarca faptul că UE depinde aproape în totalitate de importurile acestui material. La rândul său, zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, potrivit Euro Sun Mining, compania canadiană care deține licența de exploatare. Dar proiectul său de extracție este cel mai controversat dintre cele trei. Ecologiștii au obținut decizii judecătorești favorabile pentru a opri unele investiții. «Deși nu este un mineral rar, cuprul are o cerere tot mai mare datorită importanței sale în fabricarea de semiconductori, în turbinele eoliene și în alte industrii precum cea auto, aerospațială și de apărare», adaugă consultantul.
Ajutor extern
«România prezintă o mulțime de resurse pe care statele membre le-ar putea valorifica, dar administrația locală nu are capacitatea umană și financiară de a face acest lucru singură», subliniază expertul. Din acest motiv, autoritățile au făcut deja cunoscut la Bruxelles că dispun de mai multe tipuri de metale, precum titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, printre altele, pentru a căuta mai mult sprijin financiar. «Toate sunt importante și nu pot fi separate», susține ministrul Economiei, Bogdan Ivan. Aceste minerale, continuă el, pot fi utilizate în multe domenii: de la aerospațial, aeronautică și electronică până la echipamente medicale, baterii solare și portabile; dar și în tehnologia semiconductorilor, telefonie mobilă, GPS, internet, fibră optică, automatizare și electronică, enumeră departamentul Economiei, care insistă asupra utilizării în industria de Apărare și insistă asupra altor două categorii de materii prime critice: pământurile rare și titanul. «Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului», punctează Ivan. În vigoare, există 13 licențe de exploatare a mineralelor metalice și a deșeurilor miniere.
Nu s-a detaliat încă când va începe exploatarea. Executivul intenționează să prezinte proiectul Comisiei Europene în al treilea trimestru al acestui an pentru a exploata minele. Cu toate acestea, experții subliniază că va fi nevoie de ajutor extern. Foștii muncitori sunt fie pensionari, fie au emigrat pentru a căuta un loc de muncă. Iar singura Facultate de Mine din țară abia mai are studenți din cauza dezinteresului generat de o industrie care a început să agonizeze de la căderea regimului comunist. «Va fi nevoie de multe investiții și forță de muncă calificată», afirmă Nestian.
Aici puteți consulta ultimele Scrisori ale corespondentului
