În câteva cuvinte
Economia Spaniei a înregistrat o creștere robustă de 3,2% a PIB-ului în 2024, depășind ritmul din anul precedent. Principalii factori au fost consumul gospodăriilor (stimulat de moderarea prețurilor și creșterea veniturilor), sosirea imigranților (impulsionând piața muncii), turismul record și cheltuielile publice. Investițiile, în special în construcții, dau semne de revenire, iar productivitatea începe să crească.
Ignorând aproape complet activitatea din zona euro, ca și cum evoluția partenerilor săi comerciali nu ar conta, economia spaniolă a accelerat puternic anul trecut. Institutul Național de Statistică (INE) a confirmat că Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 3,2% în 2024, un ritm mai rapid decât cel de 2,7% înregistrat în anul precedent. Nu doar că nu a încetinit odată cu zona euro, dar a surprins prin creșterea vitezei.
Principalul motor a fost consumul gospodăriilor, care, cu o creștere de 3,2%, egală cu cea a PIB-ului, a câștigat tot mai multă forță pe parcursul anului. Acest lucru s-a datorat moderării prețurilor, creșterii salariilor cu o medie de 5%, creșterii populației prin sosirea imigranților, scăderii ratelor dobânzilor și menținerii parțiale a ajutoarelor publice concepute pentru a atenua impactul inflației. De asemenea, a contribuit majorarea pensiilor cu 8,5%, care a dus și la o ușoară creștere a economisirii. Toate acestea s-au tradus printr-un consum mai mare de bunuri de folosință îndelungată.
De la pandemie, consumul avusese o evoluție ceva mai lentă decât alte sectoare, fiind puternic afectat de criza inflaționistă. Acum însă, a preluat ștafeta și este motorul incontestabil al activității economice, deși, raportat pe cap de locuitor, abia recuperează nivelurile pre-Covid.
Alți trei factori au fost decisivi pentru creșterea economică a Spaniei anul trecut: un aflux de imigranți care a impulsionat dinamismul pieței muncii (creând aproape 500.000 de locuri de muncă, dintre care 88% au fost ocupate de lucrători străini și cu dublă cetățenie); turismul la cifre record, chiar și cu prețuri în creștere puternică; și consumul public, care a continuat să avanseze (în ciuda unei creșteri de peste 20% de la pandemie), susținut în special de comunitățile autonome și de încasările bugetare stimulate de inflație.
Cu acești factori, cererea internă a contribuit cu 2,8 puncte procentuale la creștere. Creșterea trimestrială a PIB-ului a surprins, de asemenea, cu un avans de 0,8%, confirmat acum de INE, o rată similară cu cea din cele două trimestre precedente. Produsul Intern Brut a înregistrat șase trimestre consecutive de creștere de 0,7% sau mai mult.
O altă notă pozitivă este că investițiile încep să crească, datorită sectorului construcțiilor, într-un context de scădere a ratelor dobânzilor și de implementare a fondurilor europene. Acestea au demarat puternic la sfârșitul anului 2024, după mai mulți ani de performanțe slabe. Totuși, investițiile private nu au recuperat încă nivelurile pre-pandemie, ceea ce reprezintă o provocare și o preocupare pentru creșterea viitoare. Ieșirea a 200 de miliarde de euro din țară anul trecut reprezintă resurse care, parțial, ar fi putut fi dedicate investițiilor naționale.
Productivitatea este, de asemenea, în creștere. Aceasta a fost o altă slăbiciune a economiei de la pandemie. În parte, deoarece o creștere impulsionată de imigrație, turism și consum public nu se caracterizează prin stimularea productivității. Însă aceasta a început să se reactiveze, cu o creștere interanuală de 1,1% per lucrător cu normă întreagă și de 0,6% per oră lucrată.
