Relația comercială dintre Statele Unite și Uniunea Europeană este cea mai puternică din lume. Un singur dat este suficient pentru a ne face o idee: în fiecare zi, bunuri și servicii în valoare de aproximativ 4,4 miliarde de euro traversează Atlanticul într-un sens sau altul. În consecință, majorările masive de taxe vamale decretate de Donald Trump în cele aproape trei luni de la revenirea sa la Casa Albă duc la cifre aproape inimaginabile pentru mintea umană. De exemplu, Comisia Europeană a calculat, pe baza cifrelor din 2023, că cele trei pachete anunțate de Washington (privind oțelul și aluminiul, automobilele și componentele acestora, și ultimele și prost numitele tarife reciproce) afectează importuri ce se ridică la aproximativ 360 de miliarde de euro.

Pachetul tarifar cel mai mare dintre toate este ultimul. Majorarea taxelor vamale pentru UE cu 20%, care se adaugă celor deja aplicate, se va resimți în vânzările către cealaltă parte a Atlanticului în valoare de aproximativ 290 de miliarde de euro. Suma este completată de deciziile anterioare care au implicat o creștere a tarifelor la 25% pentru oțel, aluminiu, automobile și componentele acestora. Rămâne încă de clarificat ce se va întâmpla cu unele dintre importurile și exporturile nepenalizate încă, cum ar fi produsele farmaceutice, unde schimbul este foarte intens, subliniază surse de la Bruxelles.

Acest lucru, logic, presupune o încasare mai mare pentru Trezoreria americană: 81 de miliarde de euro, cifră estimată de Bruxelles. Cu toate acestea, aceste ultime cifre depind de menținerea neschimbată a scenariului tranzacțiilor, lucru inimaginabil atunci când prima putere mondială majorează tarifele și obstacolele în calea comerțului internațional într-un mod nemaivăzut din anii 1930. Atunci, Administrația Statelor Unite, cu Herbert Hoover ca președinte și în plină Mare Depresiune, a impus faimoasele tarife Smoot-Hawley și și-a prăbușit comerțul.

Toate aceste cifre vor fi pe masă vineri, când comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, are programată o nouă întâlnire cu responsabilii politicilor comerciale din Administrația Donald Trump. Nu este prima, au mai fost și altele. Cel puțin, două întâlniri față în față la Washington. Iar rezultatul, având în vedere cele întâmplate săptămâna aceasta, a fost infructuos. De fapt, de la ultima întâlnire de la începutul săptămânii trecute până joi, Donald Trump a anunțat majorări de tarife pentru automobile și ceea ce consideră «tarife reciproce».

În ciuda acestui fapt, la Bruxelles, cel puțin formal, nu se renunță la încercarea unei soluții negociate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost foarte clară în această privință: discuțiile sunt prima opțiune. Și acest lucru este subliniat și de funcționarii comunitari care sunt în contact cu Statele Unite și, în același timp, pregătesc răspunsurile necesare pentru a forța negocierile. «În același timp, continuăm să reacționăm și să ne protejăm interesele. Reacționăm pentru a proteja companiile, lucrătorii și consumatorii. Aceasta este prima noastră prioritate. Represaliile nu sunt pedepse, nu sunt un scop în sine. UE nu caută escaladarea, ci negocierea», subliniază surse din cadrul Comisiei.

Deocamdată nu se exclude nimic pentru a lovi Statele Unite, dar nici nu se concretizează nimic. Cel mai clar în acest capitol este ce se va întâmpla pe 9 aprilie. În acea zi, Consiliul UE va vota designul final al primei măsuri de retorsiune propuse împotriva Washingtonului, cea care a ridicat tarifele pentru oțel și aluminiu la 25%. Conform propunerii inițiale, răspunsul Uniunii va viza produse precum soia sau bourbonul, cu scopul de a lovi producția din statele tradițional republicane și, prin urmare, apropiate de Trump. Pentru a fi aprobată, propunerea va necesita sprijinul unei majorități calificate a statelor membre (55% din statele membre, 15 țări, care însumează cel puțin 65% din populație). Va fi primul test oficial dacă UE își menține unitatea în fața lui Trump în războiul comercial pe care republicanul l-a început.