Uniunea Europeană încearcă să îl determine pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, să renunțe la tarifele de 20% pe care a decis să le impună majorității importurilor provenite din Europa, tarife care ajung la 25% în cazul aluminiului, oțelului, automobilelor și componentelor principale ale acestora. Anunțul noilor taxe vamale a venit în timp ce vicepreședinta Comisiei Europene și comisar pentru Concurență, Teresa Ribera, se afla la Washington. Ribera a declarat vineri, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că ceea ce se întâmplă cu tarifele lui Trump este «foarte îngrijorător și foarte revoltător simultan».

Recomandarea vicepreședintei este «să ne păstrăm calmul», deși a subliniat scăderea burselor și reacțiile liderilor și companiilor din întreaga lume. «Ceea ce observăm este că nu sunt benefice pentru nimeni în întreaga economie globală și că nu vor fi benefice nici pentru economia americană», a semnalat ea. «Percepția este de îngrijorare în întreaga comunitate industrială, economică și de afaceri», a adăugat.

Ribera a respins ideea că legislația digitală europeană, de care Washingtonul se plânge, ar fi discriminatorie față de companiile americane, dar a subliniat, de asemenea, că Statele Unite nu au stabilit tarifele în funcție de cele aplicate de alte țări sau de barierele tarifare, ci doar pe baza dezechilibrului balanței comerciale. «Când se vede care este formula, când ei înșiși publică formula care îi determină să stabilească tarifele într-un punct sau altul, transmit deschis că nu are absolut nimic de-a face cu absolut nimic altceva decât balanța comercială între țări. Prin urmare, nu este nimic legat de niciun tip de legislație, practică, drepturi ale omului sau reglementare», a argumentat ea.

Vicepreședinta a menționat că în Europa este necesar mai întâi «o analiză detaliată a semnificației celor prezentate în aceste zile». Poziția Comisiei Europene trebuie să fie una de «fermitate față de ceea ce se consideră inacceptabil și de deschidere față de ceea ce se poate face, capacitatea de evoluție, de reacție sau parcursul pe care l-ar putea avea o revenire asupra acestei abordări», a adăugat.

Fără a preciza răspunsul, a indicat că acesta trebuie să treacă prin «determinarea celor mai adecvate răspunsuri și prin colaborarea cu ceilalți, cu restul lumii, și prin evaluarea celor mai bune modalități de a apăra interesele companiilor, ale economiei europene, ale cetățenilor europeni și ale consumatorilor europeni», a adăugat ea.

Ribera a subliniat că fluxurile comerciale dintre Europa și Statele Unite sunt enorme și că probabil sunt cele două cele mai mari economii cu cea mai mare interdependență și cel mai mare schimb, dar a evidențiat că, în timp ce UE are surplus în schimbul de bunuri, Statele Unite îl au în cel de servicii. «Indiferent de ce a spus președintele Trump miercurea trecută la Casa Albă, când a făcut publică formula cu care a calculat ce se aplică fiecărei țări sau fiecărei insule cu pinguini, este clar că are mult mai mult de-a face cu balanțele comerciale decât cu orice altceva», a indicat vicepreședinta, făcând aluzie la tarifele aplicate insulelor nelocuite Heard și McDonald și la lipsa de fundament a formulei «tarifelor reciproce».

«Putem lua în considerare o măsură de răspuns în legătură cu serviciile? Putem lua în considerare dacă o vom face. Despre asta este vorba în acest moment, de a vedea exact dacă trebuie luat un răspuns, unde pot fi marjele de răspuns din punct de vedere al tarifelor reciproce, sau din punct de vedere al apelării la Organizația Mondială a Comerțului. Conceptual, teoretic este o posibilitate. Asta nu înseamnă că o vom face neapărat, se lucrează între diferitele servicii ale Comisiei», a indicat Ribera. «Trebuie văzut exact unde pot fi cele mai mari preocupări, cele mai mari afectări și cea mai mare eficacitate a răspunsului care să afecteze cât mai puțin posibil economia europeană și consumatorii europeni, apărând interesele europene», a reflectat ea.

Maros Sefcovic, vicepreședintele Comisiei Europene cu competențe în materie, a inițiat vineri discuții cu autoritățile comerciale americane pentru a explora posibilitățile unui acord. În paralel, Consiliul European se pregătește să voteze pe 9 aprilie asupra represaliilor de aplicat. UE are în vizor produse precum soia sau bourbonul, cu scopul de a lovi producția statelor tradițional republicane și, prin urmare, afine lui Trump, dar nu s-au luat decizii. Ribera nu a dorit să comenteze cum a decurs acel contact și a trimis la Sefcovic pentru detalii.

Vicepreședinta s-a pronunțat deja joi într-o altă intervenție la Washington despre tarife. «Sunt o veste proastă. Și sunt o veste proastă și pentru cetățenii americani și companiile americane», a evaluat vicepreședinta Comisiei. Ribera s-a arătat favorabilă consolidării relațiilor cu alte țări ca răspuns la războiul comercial declarat de Trump. «Trebuie să fim coerenți și să rămânem fideli propriilor noastre valori», a semnalat, subliniind că «lumea este mult mai mare decât piața americană».

Comisia Europeană a calculat, pe baza cifrelor din 2023, că cele trei pachete anunțate de Washington (privind oțelul și aluminiul, automobilele și componentele acestora, și ultimele, așa-numitele tarife reciproce) afectează importuri de aproximativ 360 de miliarde de euro, în jur de 70%. Cel mai mare pachet tarifar este ultimul. Taxele vamale de 20% se vor resimți în vânzările către cealaltă parte a Atlanticului în valoare de aproximativ 290 de miliarde de euro. Suma este completată de deciziile anterioare care au însemnat o creștere a tarifelor de 25% pentru oțel, aluminiu, automobile și componentele acestora. În același timp, Trump pregătește alte tarife sectoriale, dintre care cele care ar afecta cel mai mult Uniunea Europeană ar fi impozitele pe produsele farmaceutice.