“Dacă mi s-ar oferi o sută de mii de locuri de muncă, m-aș întoarce să fiu profesoară, dar avem o încărcătură foarte mare și foarte multe fronturi”, spune Manuela Pérez Macedo (Madrid, 54 de ani) dintr-un birou al școlii Santa Susana, din Madrid. Lucrează ca profesor de istorie și geografie de la 21 de ani, dar spune că nu s-a confruntat niciodată cu atâtea provocări: numărul mare de elevi pe clasă, complexitatea elevilor sau birocrația. Consecințele sunt multiple, dar pot fi sintetizate în suprasolicitare și anxietate în rândul cadrelor didactice.