Tamburii militari răsună pe Bătrânul Continent.

Tamburii militari răsună pe Bătrânul Continent. După decenii sub auspiciile *pax americana*, Trump a spus stop, iar Europa și-a accelerat planurile de reînarmare și de a face față amenințării Rusiei. Mai multe cheltuieli pentru apărare pentru finanțe publice deja tensionate de eforturile fiscale depuse după pandemie. Consecința? Datoria suverană a trăit una dintre cele mai dificile săptămâni din ultima vreme. Atotputernicul *bund* german a suferit miercuri cea mai proastă zi din ultimii 35 de ani. Pe mesele de investiții în obligațiuni cu venit fix, de obicei calme, au fost câteva zile nebunești.

Rafael Valera, CEO al firmei Buy & Hold

Rafael Valera, CEO al firmei Buy & Hold și unul dintre cei mai mari experți spanioli în investiții în obligațiuni, recunoaște că *ceea ce s-a întâmplat miercuri ne-a surprins pe toți*. Randamentul obligațiunii germane pe 10 ani – activul de referință pe întreg continentul – a trecut în doar câteva ore de la 2,44% la 2,83%. În venit fix, această creștere a primei cerute indică o deteriorare a calității obligațiunii. Poate părea puțin, aproape 40 de puncte de bază de corecție. Cu toate acestea, pentru un activ atât de sigur, este un cutremur de primă magnitudine.

În cazul fondurilor administrate de Valera, poziția era deja de câteva luni în modul prudență: scurtând termenele și reducând nivelul de risc. *Aveam un presentiment neplăcut, mai ales pentru că vedem că nu va fi ușor să lăsăm inflația la nivelurile țintă stabilite de băncile centrale, dar ceva atât de virulent ca ceea ce s-a întâmplat miercuri în Germania nu ne așteptam*, reflectă administratorul.

Mișcarea datoriei suverane germane a contaminat toate activele cu venit fix. Obligațiunea spaniolă pe 10 ani a închis săptămâna în jurul valorii de 3,47% (cu 34 de puncte de bază mai mult decât marți); cea italiană s-a mișcat în jurul valorii de 3,9% (de asemenea, a crescut cu 35 de puncte în trei zile). Cea franceză era vineri la 3,52%, un randament care a crescut cu 30 de puncte de bază față de marți. Indicele Bloomberg Euro Aggregate, care sintetizează evoluția a mii de obligațiuni suverane și corporative din zona euro, a înregistrat o scădere în martie de 2,5%, ceva neobișnuit pentru un tip de activ atât de sigur.

Teoriile despre motivul pentru care corecția de miercuri a fost atât de bruscă sunt variate. Faptul care a declanșat totul a fost anunțul făcut marți seara de viitorul cancelar german, Friedrich Merz, de a elimina limita constituțională a îndatorării. Va fi un amendament pentru a exclude cheltuielile de securitate și militare și pentru a lansa, de asemenea, investiții în infrastructură de jumătate de trilion de euro în decurs de un deceniu. Eduardo García Hidalgo, șeful de investiții al BBVA AM, recunoaște că probabilitățile pe care le-ar fi dat unui astfel de anunț *ar fi fost de 5% acum câteva luni și acum depășesc 80%*.

Pentru a explica agresivitatea mișcării în venit fix, Alfonso de Benito, director de investiții al Dunas Capital, crede că trebuie căutat la unii agenți de pe piață care trec de obicei neobservați: fondurile speculative și pozițiile lor scurte. *Sunt convins că au existat multe pariuri pesimiste împotriva 'bund'-ului de la 'hedge funds' și 'traders', ceea ce a făcut ca, odată ce a început corecția, aceasta să prindă inerție și să se amplifice*.

Expertul indică, de asemenea, efectul algoritmilor automați și al fondurilor tranzacționate la bursă (ETF, după inițialele în engleză). Primele sunt programe informatice pe care le folosesc investitorii și în care sunt stabilite anumite acțiuni dacă are loc o scădere a valorii de 2%, 3% sau 5%. Normal este ca algoritmul să execute o reducere a ponderii în portofoliul acelui activ, pentru a limita pierderile. Și acest lucru amplifică mișcarea.

La rândul lor, ETF-urile urmăresc evoluția indicilor, atât a burselor, cât și a obligațiunilor. Dacă un indice de obligațiuni începe să scadă, ETF-urile trebuie să vândă obligatoriu acea datorie pentru a reflecta ceea ce face indicele. Printre una și alta, efectul bulgărelui de zăpadă a făcut ca cuvintele lui Merz de marți să capete o dimensiune neobișnuită.

Cu toate acestea, Alfonso de Benito crede că tendința generală nu este deloc surprinzătoare. *La Dunas aveam opt ani fără a avea obligațiuni germane în portofoliu, pentru că plăteau foarte puțin. Uite că până și obligațiunile japoneze își îmbunătățeau deja randamentele. Nu era logic ca, cu o inflație de 2%, obligațiunea din Regatul Unit pe 10 ani să-ți dea 4%, iar cea din Germania să plătească mai puțin de 2,5%*, reflectă expertul.

Mauro Valle, șeful de venit fix al Generali Investments, amintește într-o notă pentru clienți că anunțul făcut de cele două mari partide germane presupune *o schimbare de paradigmă și o creștere puternică a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce va presupune un deficit public mai mare și o deteriorare a raportului dintre datorie și PIB*. În schimb, este posibil ca acest stimulent fiscal să servească la reactivarea anemicei economii germane. *Important este ca în niciun moment să nu se pună la îndoială ratingul maxim de credit al 'bund'-ului*.

Triplul A pe care firmele de rating îl acordă Germaniei nu pare în pericol. Cel puțin deocamdată. Nivelurile de îndatorare publică din locomotiva europeană sunt încă foarte scăzute. Raportul său de datorie în raport cu PIB-ul este de 64%, cu mult sub alte țări europene. Cu planurile de investiții în apărare și infrastructură, ar putea ajunge la 90%, dar într-un deceniu. De fapt, situația bund-ului a părut să se stabilizeze vineri la un randament de 2,84%. Rafael Valera este clar: *aceste planuri sunt pe termen mediu și lung, nu se comandă și se plătesc portavioane de azi pe mâine, așa că văd foarte, foarte improbabil ca obligațiunea germană pe 10 ani să ajungă la 3,5%*. Deocamdată, se pare că ritmul datoriei publice europene va continua să se miște pe ritmul tobelor de război.