În câteva cuvinte
Curtea Supremă a Italiei a decis că guvernul trebuie să despăgubească migranții blocați ilegal de Salvini în 2018. Decizia creează un precedent important privind drepturile omului și limitele politicilor anti-imigrație, stârnind critici vehemente din partea actualului guvern Meloni.
Guvernul italian va plăti despăgubiri migranților reținuți pe nava Diciotti
Guvernul italian va trebui să plătească despăgubiri unui grup de migranți salvați în Marea Mediterană, care au fost forțați să rămână timp de 10 zile pe nava Diciotti a Gărzii de Coastă, în portul Catania, în august 2018. Debarcarea le-a fost interzisă de Matteo Salvini, pe atunci ministru de Interne în guvernul de coaliție cu Mișcarea 5 Stele. Era perioada politicii ferme a porturilor închise, prin care liderul Ligii de extremă dreapta sfida Uniunea Europeană pentru a impune măsuri anti-imigrație dure.
În acea ocazie, după mai multe zile de blocaj în portul sicilian și înainte de a naviga în așteptarea alocării unui port, ministrul a permis debarcarea a peste 100 de migranți aflați la bord, după ce alte țări precum Irlanda sau Albania, pe lângă Biserica Catolică italiană, s-au angajat să-i primească pe naufragiați.
Salvini, acum vicepreședinte și ministru al Infrastructurii și Transporturilor în cabinetul Meloni, a fost acuzat de răpire cu constrângere, omisiune de acte oficiale și detenție ilegală pentru menținerea afectaților pe navă timp de zile după salvare, fiind deschise două anchete, la Palermo și Catania. În aceste cazuri, nu a ajuns niciodată în fața instanței, deoarece Senatul italian nu a acordat aprobarea pentru ca Justiția să-l trimită în judecată. Ulterior, Parchetul din Catania a cerut clasarea cazului.
Acum, Curtea Supremă italiană a acceptat recursul depus de un grup de migranți de origine eritreană care au fost blocați pe acea navă și a hotărât că au dreptul la o despăgubire pentru daunele morale cauzate de guvernul italian prin privarea lor de libertate în mod ilegitim. Judecătorii de la Curtea Supremă consideră că acțiunile Executivului „nu pot fi considerate incontestabile atunci când sunt în joc drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale străinilor”. Prin urmare, debarcarea ar fi trebuit autorizată „cât mai curând posibil”, pentru a permite migranților să ajungă într-un „loc sigur”, unde să li se poată garanta securitatea și unde să își exercite drepturile, cum ar fi solicitarea de azil politic.
Magistrații, citând uzanțele internaționale, subliniază, de asemenea, că salvarea pe mare „constituie o obligație precisă a tuturor subiecților, publici sau privați, care au cunoștință de o navă sau de o persoană aflată în pericol în orice zonă maritimă”. Și subliniază că acest principiu trebuie să prevaleze „asupra tuturor normelor și acordurilor bilaterale menite să combată imigrația neregulamentară”.
Decizia celei mai înalte instanțe italiene creează un precedent și arată clar că refuzul de a autoriza debarcarea migranților salvați pe mare timp de zile nu poate fi considerat un act politic exceptat de controlul justiției.
Hotărârea judecătorilor a stârnit furia guvernului condus de Meloni, care de luni de zile se află într-o dispută cu justiția pe probleme legate de imigrație, deși nu numai. Prim-ministrul, printr-o postare pe rețelele sale sociale, a criticat sentința, pe care a definit-o drept „frustrantă”. „Nu cred că acestea sunt deciziile care îi apropie pe cetățeni de instituții și mărturisesc că a trebui să cheltuim bani pentru asta, când nu avem suficiente resurse pentru a face tot ce ar trebui făcut, este foarte frustrant”, a scris Meloni.
Matteo Salvini a atacat, de asemenea, justiția și a numit sentința „rușinoasă”. „Să plătească judecătorii din propriul buzunar și să-i primească ei pe clandestini acasă, dacă le pasă atât de mult”, a strigat liderul Ligii. În urmă cu doi ani, Curtea Supremă a confirmat condamnarea partidului lui Salvini pentru utilizarea unor termeni precum „clandestini” pentru a se referi în mod disprețuitor la imigranții fără acte în propaganda lor electorală. „Să plătească judecătorii de stânga, nu italienii”, a protestat, la rândul său, subsecretarul Ligii, Andrea Crippa.
Guvernul Meloni menține de luni de zile o luptă împotriva magistraturii, care a frânat unele dintre măsurile sale vedetă, precum centrele de deportare a migranților salvați pe mare, construite pe teritoriul albanez. În plus, prim-ministrul promovează o reformă a Justiției care prevede separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, astfel încât să nu se poată alterna între cele două roluri. Magistrații se opun reformei deoarece consideră că va slăbi puterea judecătorească și ar putea pune procurorii statului sub controlul Executivului.
Justiția o investighează, de asemenea, pe prim-ministru și pe alți membri ai guvernului pentru eliberarea și repatrierea lui Osama al Masri, șeful poliției și paramilitar libian căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război și crime împotriva umanității, și care este șeful teribilului penitenciar al terorii pentru migranții din Libia, unde au fost raportate numeroase torturi și încălcări ale drepturilor omului.
Opoziția s-a alăturat justiției și a criticat guvernul. Elly Schlein, secretara Partidului Democrat, a acuzat-o pe Meloni că „continuă să alimenteze confruntarea cu puterea judecătorească pentru a acoperi eșecurile guvernului său”. Și a lansat: „Nu este posibil ca guvernul să atace sentințele în fiecare zi. Ceea ce îi îndepărtează pe cetățeni de instituții este un sistem de sănătate publică care se scufundă din cauza reducerilor guvernului său, salariile mici, cu 3,5 milioane de italieni săraci, deși lucrează, sau aproape 1.000 de milioane de euro din banii contribuabililor risipiți de Meloni în Albania pentru a construi închisori goale. Între timp, prețul deciziilor sale este încă plătit de italieni”.
Secretarul de +Europa, Riccardo Magi, a criticat „victimizarea grosolană” a lui Meloni „pentru a reveni la crisparea împotriva deciziei unui organ independent al statului, în acest caz Curtea Supremă, care a pronunțat o sentință care ar trebui să fie sacrosantă”. Și a adăugat: „Doar cine nu cunoaște poveștile oamenilor care se aflau pe acea navă se poate exprima așa cum o face Giorgia Meloni. Eram pe cheiul portului Catania cerând statului italian să se comporte ca un stat democratic și să permită debarcarea acelor persoane care fugeau de violența și încălcările pe care le suferiseră în Libia, precum un grup de femei eritreene care trecuseră printr-un infern”.
Angelo Bonelli, purtătorul de cuvânt al Europei Verzi și deputat al Alianței Verzilor și de Stânga, a cerut ca plata despăgubirilor să revină lui Salvini. „Nu poate fi statul cel care să suporte această despăgubire, din cauza eșecului și inepției ministrului, așa că acum Salvini trebuie să plătească din propriul buzunar”, a spus el. Și a criticat-o, de asemenea, pe Meloni, care, „crezându-se Dumnezeu, patrie și lege, se arată din ce în ce mai refractară la respectarea sentințelor”.
