Israel intenționează să trimită o delegație în Qatar luni pentru a negocia indirect soarta încetării focului în Gaza

Israel intenționează să trimită o delegație în Qatar luni pentru a negocia indirect soarta încetării focului în Gaza, care se află într-un impas de 10 zile, de când prima sa fază s-a încheiat fără a trece la a doua, prin decizia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Deși Israel nu a reluat bombardamentele, a adăugat de atunci pedepse colective ca măsură de presiune: mai întâi, blocada intrării ajutorului umanitar (alimente, apă și medicamente) și, de duminică, întreruperea electricității și așa foarte scăzute pe care încă o mai vindea. De asemenea, nu au existat, de atunci, schimburi de ostatici și prizonieri, ceea ce încearcă să deblocheze impulsul negociator cel mai serios de la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă în decembrie.

Propriul său trimis pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, intenționează să se prezinte la Doha miercuri. Negocierile sunt stimulate tocmai de deschiderea de către Washington a unei linii directe și paralele de dialog cu mișcarea islamistă, lucru care nu i-a plăcut deloc guvernului Netanyahu.

În Gaza, săptămâna și jumătate fără ajutor umanitar începe să facă ravagii în rândul populației. Responsabilul Asociației Brutărilor, Abdel Nasser Al Ayrami, a semnalat că au fost nevoiți să închidă în Jan Yunis, în sud, toate brutăriile care depind de ulei de gătit. Imaginile de televiziune (Israel interzice intrarea liberă a presei de la începutul războiului) arată acolo luni cozi enorme pentru a obține o pungă de pâine pita. "Ies din casă la 06.00 și mă întorc la 13.00 doar pentru o pâine", protesta în fața camerelor un bătrân, Abu Essam Abu Sahlul. "Putem obține doar o pungă de pâine. Frontiera este închisă, totul este închis. O jumătate de pita de persoană. Ce putem face?".

La lipsuri se adaugă acum decizia israeliană de a întrerupe electricitatea, anunțată duminică de ministrul său al Energiei, Eli Cohen. În acest caz, are mai mult de politică internă decât impact, deoarece va afecta doar o stație de desalinizare lângă Deir el Balah, în centrul Gaza. Este singura linie operativă din cele zece originale, iar locuitorii din Gaza depind deja aproape pentru tot de generatoare electrice alimentate cu combustibil și de panouri solare. Stația de la Deir el Balah, care a revenit la funcționare parțial doar la sfârșitul anului 2024, va fi alimentată cu generatoare, reducându-și considerabil capacitatea. Hamas a calificat măsura drept "șantaj ieftin și inacceptabil".

Președintele executiv al Corporației Electrice din Israel, Meir Spiegler, a reamintit în această dimineață la radio militar că Israel a deconectat "fără excepție" cele zece linii de electricitate care ajungeau în Gaza în octombrie 2023, când ministrul Apărării de atunci, Yoav Gallant, a declarat după atacul Hamas: "Am ordonat un asediu total asupra Gaza. Nu va fi electricitate, nici alimente, nici combustibil. Totul este închis. [...] Ne confruntăm cu animale umane și acționăm în consecință". Este una dintre frazele pe care Africa de Sud își bazează acuzația de genocid la Curtea Internațională de Justiție de la Haga și pentru care organismul penal internațional din același oraș a cerut arestarea sa (și a lui Netanyahu) pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Copii palestinieni se joacă printre clădirile distruse în capitala Gaza, duminică. MOHAMMED SABER (EFE)

Noua pedeapsă colectivă aplicată populației din Gaza încearcă să forțeze Hamas să accepte planul pe care Netanyahu l-a prezentat săptămâna trecută ca fiind opera lui Witkoff, deși acesta nu l-a făcut încă public și nici nu l-a revendicat. Acesta constă în faptul că Hamas să predea într-o singură zi jumătate din ostatici și să amâne cu încă 50 de zile (în timpul lunii sfinte musulmane a Ramadanului și, apoi, a Paștelui evreiesc) începutul celei de-a doua faze. Ar rămâne cu 30 de ostatici – principalul său atu de negociere – și fără garanții că va ajunge să ducă la ceea ce a semnat cu Israel în ianuarie și figurează în a doua fază: sfârșitul războiului. Potrivit presei israeliene, cabinetul de securitate a acordat delegației doar duminică seara mandatul de a discuta despre planul respectiv.

Luni, Hamas a asigurat într-un comunicat că dă dovadă de "flexibilitate" în eforturile de relansare a dialogului. "Așteptăm rezultatele negocierilor și obligația ocupației [Israel] de a-și arăta acordul și de a avansa la a doua fază", a declarat purtătorul său de cuvânt, Abdulatif al Qanu.

Ceea ce se va întâmpla la Doha va fi marcat de o întorsătură surprinzătoare a lui Donald Trump: să vorbească direct cu Hamas, pe care țara sa o definește din anii nouăzeci ca organizație teroristă. Decizia a rupt deja decenii de politică externă a SUA, dar ruptura dintre aliați a crescut din cauza altei persoane, Adam Boehler. El este responsabilul dialogului direct și trimisul lui Trump pentru problema ostaticilor, dintre care cinci (doar unul în viață) au dublă cetățenie israeliano-americană. Și duminică a optat să se adreseze direct israelienilor, acordând interviuri diferitelor canale de televiziune din țară, atât apropiate, cât și critice față de Netanyahu. Într-un alt interviu, cu postul american CNN, a arătat înțelegere pentru neîncrederea și îngrijorarea pe care o generează în Israel un dialog din care este absent și a povestit că i-a transmis acest lucru telefonic lui Ron Dermer, mâna dreaptă pe care Netanyahu a pus-o acum în fruntea echipei de negociere. Dar a subliniat: "În același timp, suntem Statele Unite. Nu suntem un agent al Israelului. Avem interese diferite în joc".

Acord în săptămâni

Boehler a avansat ideea că dialogul ar putea ajunge la un acord "în săptămâni" și a calificat pozițiile de pornire ale Hamas drept "relativ rezonabile și viabile". "Au sugerat un armistițiu de cinci până la zece ani în care ar depune toate armele și în care Statele Unite ar ajuta, precum și alte țări, să garanteze că nu există tuneluri. Nu se va accepta nimic în aspectul militar, iar Hamas nu va participa la politică în viitor. Nu a fost o ofertă inițială rea", a asigurat el canalului public israelian.

Trimisul lui Trump a dat de înțeles, de asemenea, că mișcarea islamistă pledează pentru un schimb global: toți ostaticii (59, dintre care doar 24 în viață) în schimbul celor aproximativ 10.000 de deținuți palestinieni din închisorile israeliene pe care le calculează organizațiile de prizonieri. Propunerea este de fapt pe masă de la începutul războiului, dar Netanyahu o respinge. În fața polemicii, Boehler însuși a recurs la rețeaua socială X pentru a lăsa "meridian de clară" opinia sa proastă despre Hamas, pe care "unii au interpretat-o greșit". Iar mișcarea islamistă a clarificat că este dispusă să depună armele doar în cadrul creării unui stat palestinian.

Ultradextristul Bezalel Smotrich, ministru de Finanțe și membru al nucleului care ia cele mai importante decizii, s-a pronunțat asupra acestui subiect luni, într-un interviu radiofonic: "Boehler este coordonatorul ostaticilor și a încercat, pe cont propriu, să elibereze ostatici cu cetățenie americană. I-am spus într-un mod foarte echivoc, și altor membri ai Administrației [Trump], că dacă vrea să negocieze în numele americanilor pentru ceea ce ei vor și pot să-i dea lui Hamas, să o facă. [Dar] nu poate negocia în numele nostru".