Președintele francez, Emmanuel Macron, în noul rol pe care se străduiește să-l joace ca lider al Europei în timp de război, se va adresa unui panel aproape complet de șefi de stat major din Uniunea Europeană și NATO, cu notabila absență a reprezentanților americani. Turcia, Regatul Unit și Canada vor fi, de asemenea, prezente la această reuniune, care va aduce împreună 31 de șefi de stat major în cadrul Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, un forum de trei zile dedicat problemelor strategice. Miercuri, miniștrii Apărării din Regatul Unit, Germania, Italia, Polonia și Franța se vor întâlni pentru o altă discuție crucială. Omologul lor ucrainean va participa de la distanță. Un cocktail diplomatic și politic agitat în timp ce țara invadată de Rusia încearcă să restabilească în Arabia Saudită relațiile cu Statele Unite. Mai multe informații Ultimele știri despre războiul din Rusia și Ucraina.

Macron i-a convocat pe șefii de stat major ai țărilor care ar fi dispuse să se implice pentru a oferi garanții pentru un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, deși asta nu implică faptul că se va traduce în desfășurarea de trupe, cel puțin nu pentru toți. Șefii militari, care se vor întâlni cu ușile închise, îl vor asculta după-amiaza pe șeful statului francez într-o intervenție care va fi publică și în care se așteaptă ca Macron să își reitereze angajamentul de a susține propunerea de pace a Ucrainei, care, în același timp, va încerca să își restabilească relațiile cu Statele Unite în Arabia Saudită. Din partea spaniolă, va participa șeful Statului Major al Apărării, amiralul general Teodoro López Calderón. Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a subliniat că prezența lui López Calderón „nu implică încă deloc care va fi implicarea Spaniei din punctul de vedere al posibilei trimiteri de trupe”.

Timpul presează din ce în ce mai mult. Și Europa caută o singură voce în rezolvarea conflictului care să permită prezentarea unei oferte de securitate credibile. Marți, grupul ar trebui să se apropie de o poziție comună cu privire la sprijinul pe care îl pot oferi Ucrainei, reînarmarea continentului și, mai ales, forțele pe care le-ar putea desfășura eventual pe teritoriul ucrainean. Unele armate și-au manifestat deja disponibilitatea de a trimite trupe odată ce ostilitățile încetează. „Dacă ajungem în punctul în care, pentru a obține o încetare a focului sau un acord de pace, este necesară o prezență europeană, Danemarca este, în principiu, dispusă să participe”, a declarat luni ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen. Cu toate acestea, reuniunea de marți, în principiu, nu va da naștere unor decizii definitive cu privire la desfășurarea de forțe, care vor trebui să se maturizeze în sânul țărilor respective.

Puterea Parisului și a Londrei

Forumul de Apărare și Strategie de la Paris a fost convocat de săptămâni întregi. Dar Macron a profitat de ocazie pentru a ridica această întâlnire în timpul unui discurs adresat francezilor miercurea săptămânii trecute și a precizat că invitația a fost lansată țărilor care „doresc să își asume responsabilitățile” în cazul unei potențiale „desfășurări de forțe europene” în Ucraina pentru a „garanta respectarea deplină” a unui viitor acord de pace. El a subliniat că acești soldați „nu vor merge să lupte în prima linie, ci vor fi acolo, dimpotrivă, odată ce pacea va fi semnată, pentru a-i garanta respectarea deplină”. Cu toate acestea, oricât de proactive ar fi unele, doar Franța și Regatul Unit au mijloacele militare pentru a forma o forță de câteva mii de soldați.

A doua zi, în timpul summitului european de la Bruxelles, Macron a precizat că toate aceste discuții pregătitoare se vor face „în strânsă coordonare” cu „comandamentul militar al NATO”. Aceasta a fost o modalitate de a evita suspiciunile cu Statele Unite. Toți cei implicați – începând cu ucrainenii înșiși – doresc să vadă Washingtonul implicat ca garanție supremă, deși europenii au presupus că nu vor trimite militari pe teren. În ceea ce privește conținutul reuniunii, Macron a avansat că va servi la realizarea „primelor discuții exploratorii” cu privire la „gama de opțiuni” pentru a oferi „garanții de securitate” Kievului.

În timp ce șefii militari se văd la Paris, o delegație ucraineană se va întâlni în Arabia Saudită, o țară considerată teren neutru, cu una din Statele Unite pentru a încerca să restabilească o relație de încredere după cearta care a avut loc în fața camerelor de filmat în Biroul Oval de la Casa Albă între Donald Trump și Volodimir Zelenski pe 28 februarie. De atunci, Statele Unite au exercitat o presiune puternică asupra Ucrainei, prin suspendarea ajutorului militar și încetarea împărtășirii informațiilor de intelligence, pentru a o forța să accepte un acord de pace.

Planurile Franței și Regatului Unit nu prevăd trimiterea de soldați europeni în apropierea liniei frontului și cu atât mai puțin intrarea în luptă. Întăririle ar fi în spate, dar ar trebui să fie suficient de semnificative pentru a descuraja Rusia să „le pună la încercare”. Cu toate acestea, europenii sunt paralizați în fața acestei ipoteze. Unii se tem de o escaladare incontrolabilă, în timp ce alții cred că este un risc pe care trebuie să și-l asume și să se pregătească să-l gestioneze.

Reuniunea pentru abordarea unei posibile desfășurări pe teritoriul ucrainean vine după ce UE a convenit asupra unui plan de reînarmare, o decizie adoptată cu presiunile noii administrații a lui Donald Trump în fundal. Președintele Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, și-a avansat deja intenția de a atinge o cheltuială militară de 2% din PIB angajată cu NATO înainte de 2029, data prevăzută inițial. Între timp, Washington și Moscova au inițiat discuții pentru a pune capăt conflictului, în afara Kievului și Bruxelles-ului.