Modificările la nivelul conducerii radioteleviziunii autonome din Valencia, À Punt, continuă în cascadă, după înlocuirile din vârful instituției audiovizuale realizate de guvern în ultimele luni.

Directorul de știri, Iván Esteve, aflat în funcție din octombrie 2023 și responsabil pentru acoperirea informativă a inundațiilor devastatoare (DANA) din 29 octombrie, a fost demis. El a fost înlocuit de Josep Magraner, actualul șef de comunicare al Companiei Municipale de Transport (EMT) din Valencia.

Un incident neplăcut a avut loc marți în Congresul Deputaților din Spania, atunci când un jurnalist acreditat, descris ca un "agitator ultra", Bertrand Ndongo, a perturbat conferința de presă a purtătorului de cuvânt al partidului Sumar, Verónica Barbero.

Celebrul artist și caricaturist Riki Blanco a publicat noua sa caricatură politică intitulată "¡Dale donde más le duele!" (care se traduce aproximativ ca "Loviți unde doare cel mai tare!") pe 13 mai 2025.

Ilustrațiile și desenele, fie că sunt umoristice sau nu, sunt considerate elemente de opinie și, prin urmare, reflectă punctul de vedere al autorilor lor. Lucrarea lui Riki Blanco se încadrează în acest context, reprezentând un comentariu vizual asupra evenimentelor actuale.

Guvernul lui Donald Trump continuă să exploreze modalități de a-și extinde puterea pentru a realiza cea mai mare campanie de deportare din istoria Statelor Unite, acțiuni pe care mulți le consideră o provocare la adresa legilor și Constituției. Cea mai recentă idee testată de echipa republicanului a stârnit din nou alarme: posibila eliminare a habeas corpus – o garanție legală fundamentală care asigură un proces judiciar adecvat și previne abuzurile de putere.

Gestul cancelarului federal Willy Brandt, care a îngenuncheat în fața monumentului victimelor Ghetoului din Varșovia în 1970, a devenit un simbol al recunoașterii de către Germania a responsabilității pentru crimele nazismului.

Acest gest a scos la iveală un sentiment de vinovăție profund, care apăsa nu doar națiunea germană, ci și alte țări europene unde represiunea antisemită a găsit complici și colaboratori. Mulți se ascundeau încă sub vălul ignoranței sau negării, în timp ce milioane de oameni erau trimiși în lagăre de concentrare.

Lumea de astăzi pare să fie cuprinsă de un sentiment de turbulență. Ceea ce odată erau considerate cuceriri politice și morale ireversibile se dovedesc acum a fi acorduri fragile, supuse furiei noilor drepte. Această tendință se manifestă peste tot. Puterea și impunerea au recăpătat prestigiu, iar tot mai mulți oameni par seduși de agresivitatea în exercitarea puterii. Acolo unde nu sunt la putere, dreptele radicale își investesc tot efortul în erodarea democrației așa cum am cunoscut-o.

Tunisia pare să fi revenit la cei mai negri ani de represiune politică ai dictaturii răsturnate în 2011 în urma primei revolte populare a Primăverii Arabe. Cu peste o sută de figuri ale opoziției condamnate la pedepse lungi cu închisoarea în ultimele trei luni, hărțuirea disidenței politice atinge cote maxime de când președintele Kais Saied a dizolvat Parlamentul în 2021 și a început să guverneze cu o tentă autocratică.

Președintele francez Emmanuel Macron explorează ideea organizării unui amplu referendum național ca o posibilă strategie de a dinamiza a doua parte a mandatului său. Această acțiune vine în contextul "sindromului de sfârșit de mandat", o teorie conform căreia autoritatea unui președinte care nu mai candidează scade la jumătatea celui de-al doilea termen, sindrom care l-a afectat în mod special pe Macron.

În Catalonia a fost lansat Pactul Național pentru Limbă (Pacte Nacional per la Llengua) – o inițiativă ambițioasă menită să păstreze și să promoveze limba catalană. Programul, conceput în timpul mandatului fostului președinte al Generalității, Pere Aragonès, dispune de un buget planificat de 255 de milioane de euro.

Ministerul Transporturilor din Spania, sprijinit de poziția Serviciului Juridic al Statului, intenționează să aplice sancțiuni primăriilor care nu au implementat Zonele cu Emisii Reduse (ZBE), în ciuda faptului că au beneficiat de ajutor financiar pentru aceste proiecte.

Conform Legii Schimbărilor Climatice din 2021, 151 de orașe spaniole cu peste 50.000 de locuitori aveau obligația de a avea ZBE operaționale până la 1 ianuarie 2023. Cu toate acestea, la peste doi ani de la termenul limită, un număr semnificativ dintre aceste orașe încă nu și-au îndeplinit această cerință.