Guvernul regional al Andaluziei, condus de Juan Manuel Moreno, și-a anunțat intenția de a se constitui din nou parte vătămată în cadrul procesului judiciar privind executarea sentințelor Curții Constituționale a Spaniei în așa-numita "componentă politică" a răsunătorului "caz ERE". Decizia a fost anunțată în timp ce Secția Întâi a Audiencia Provincial din Sevilla se află deja în a treia zi de deliberări pentru a decide dacă hotărârile înaltei instanțe spaniole sunt conforme cu dreptul european, ceea ce ar putea duce la o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

"Date fiind circumstanțele pe care le-am trăit în ultimul an, odată ce a existat o sentință coroborată și confirmată de Curtea Supremă, Junta de Andaluzia va reveni în proces pe parcursul zilei de azi sau mâine", a declarat Moreno, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor. Președintele regional a justificat această schimbare de poziție a administrației (care anterior decisese să renunțe la acțiunea penală în componenta politică a cazului ERE - cea care acum a fost ordonată a fi revizuită de Curtea Constituțională) prin datoria instituției de a "evita orice prejudiciu fondurilor publice". "Avem obligația de a recupera acești aproape 700 de milioane de euro care, conform sentinței Audiencia Provincial, confirmată de Curtea Supremă, au fost deturnați din Junta. Prin urmare, sarcina noastră este să clarificăm, să denunțăm și, mai ales, să avem toată informația și ca acești 700 de milioane să revină în vistieria publică", a subliniat el.

Anunțul lui Moreno privind intenția guvernului andaluz de a se constitui acum parte vătămată a fost primit cu scepticism de către avocații foștilor înalți oficiali ai Juntei, a căror sentință de condamnare trebuie revizuită de Secția Întâi a Audiencia de Sevilla, conform deciziei Curții Constituționale. Ei consideră mișcarea "incongruentă și intempestivă". "Va trebui să vedem care sunt motivele lor, dar totul pare a fi o afirmație goală", susține unul dintre avocați, al cărui client a fost achitat de înalta instanță și care solicită anonimatul.

Principalele îndoieli pe care le ridică pretenția președintelui Juntei privesc faptul că, dacă administrația autonomă a renunțat la exercitarea acțiunii penale în componenta politică a cazului ERE, nu poate solicita să fie parte în executarea sentințelor dictate de Audiencia Provincial, care acum trebuie corectate conform noului criteriu stabilit de înalta instanță. Aceeași teză o împărtășește Joaquín Urías, profesor de drept constituțional la Universitatea din Sevilla și fost jurist al Curții Constituționale. "Dacă Junta nu a fost parte, nu se poate constitui nici măcar parte, pentru că se execută o sentință care corectează o sentință anterioară și în acest sens poate participa doar cine a fost parte în acea sentință anterioară", indică el.

Surse apropiate guvernului andaluz apără posibilitatea revenirii în cauză și invocă faptul că "Junta, în epoca Susanei Díaz, nu a făcut o renunțare expresă, ci o rezervă a acțiunii civile", ceea ce ar permite administrației andaluze să se reîncorporeze din nou în procedură, conform Legii de Procedură Penală care, susțin ele, permite persoanei vătămate să fie ascultată în orice moment. "Chestiunea prejudicială este fereastra pe care am văzut-o pentru a reveni la caz", subliniază interlocutorii.

Secția Întâi a Audiencia de Sevilla, însărcinată cu executarea revizuirilor sentințelor foștilor înalți oficiali ai Juntei condamnați în cazul ERE, a surprins acum câteva săptămâni considerând că criteriile adoptate de Curtea Constituțională pentru reformularea sentințelor de condamnare pe care aceiași magistrați le-au dictat în 2019 - și pe care Curtea Supremă le-a confirmat în 2022 - contraveneau dreptului european. Magistrații au considerat că înalta instanță "și-a depășit funcția de control care îi revine, invadând domenii rezervate jurisdicției judecătorilor prin revizuirea valorii probatorii și a judecății de încadrare juridică realizate de Audiencia și Curtea Supremă".

După consultarea tuturor părților constituite în cauză cu privire la posibilitatea, inedită în Spania, de a ridica această consultație justiției europene, judecătorii au stabilit trei zile pentru a delibera asupra deciziei de adoptat, ultima dintre acestea terminându-se chiar marți. "Chiar dacă Audiencia ar permite constituirea ca parte a Juntei, posibilitatea de a se încorpora în dezbaterea privind apelul la CJUE ar fi precluză", susține un alt avocat consultat, care solicită de asemenea să nu-i fie citat numele și care consideră că strategia Juntei se bazează pe posibilitatea de a pleda în fața Curții de Justiție Europene în cazul în care, în cele din urmă, Audiencia ar ridica chestiunea prejudicială și aceasta ar fi admisă spre examinare. "Argumentele ar avea întotdeauna o greutate mai mare dacă este constituită o administrație publică", conchide el.

Avocații și experții consultați nu contestă doar viabilitatea procedurală pentru ca Junta să poată reveni în componenta politică a cauzei, ci și fundamentul invocat de președintele andaluz: obligația de a veghea asupra destinului celor aproape 700 de milioane de euro deturnați (680, conform sentinței Audiencia de Sevilla). "În componenta politică nu s-a vorbit niciodată despre returnarea banilor deturnați", subliniază Urías. În 2016, Junta a renunțat să ceară răspunderi civile foștilor înalți oficiali judecați în componenta politică a cazului ERE. Astfel, Parchetul nu a putut cere cauțiuni foștilor lideri ai guvernului autonom, deoarece, ca parte vătămată în deturnarea acelor fonduri, administrația era singura legitimată să o facă.

Surse din cadrul Juntei susțin că efectele sentințelor de achitare ale Curții Constituționale ar putea face imposibilă recuperarea banilor publici deturnați în componentele separate ale cazului, astfel încât administrația andaluză s-ar vedea dublu prejudiciată de componenta politică a cazului ERE - un nou motiv pentru a cere din nou constituirea ca parte în cauză.

În ciuda interesului pentru recuperarea celor 680 de milioane de euro "furați", conform calificării utilizate de mulți consilieri ai Juntei, faptul este că în unele componente separate, în care nu există "intruși" (cum sunt numiți cei care au beneficiat de aceste ajutoare fără a îndeplini cerințele pentru a le primi), Junta a decis să ceară clasarea cauzelor. Această strategie i-a atras cenzura instructorului cazului ERE. În alte componente separate, sumele solicitate de administrație, în calitate de acuzare particulară și "titular al dreptului subiectiv primar prejudiciat", sunt inferioare celor cerute de Parchet, ceea ce a determinat instanța să reducă suma impusă ca răspundere civilă.