Decizia lui Donald Trump de a suspenda finanțarea

Decizia lui Donald Trump de a suspenda finanțarea ajutorului internațional direcționat prin USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) și Pepfar (Planul de urgență al președintelui pentru combaterea SIDA) către o sută de țări a afectat atât ONG-urile umanitare mari, cât și pe cele mici. Măsura este temporară – 90 de zile începând cu 20 ianuarie, timp în care SUA vor evalua posibilitatea reluării finanțării, volumul acesteia și programele țintă. În ciuda excluderii din această măsură a Egiptului și Israelului, precum și a programelor de nutriție în condiții de extremă nevoie, haosul de pe teren se resimte direct și imediat: reduceri în organizații, paralizia lanțurilor de aprovizionare și anularea proiectelor.

Judecătorul districtual al districtului Columbia, Amir Ali, a emis pe 13 februarie o hotărâre prin care obliga administrația să plătească fondurile promise anterior – aproximativ 2 miliarde de dolari SUA sau 1,9 miliarde de euro – până pe 26 februarie. Președintele Curții Supreme a SUA, John Roberts, a suspendat această hotărâre cu câteva ore înainte de expirarea termenului. Organizațiile internaționale de ajutor protestează pe străzi și se adresează instanței cu o cerere de a remedia situația. Într-o declarație scrisă depusă la Curtea Supremă, acestea au susținut că „se vor confrunta cu daune extraordinare și ireversibile” dacă înghețarea va fi menținută.

Potrivit Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), peste 300 de milioane de oameni din lume depind de ajutorul umanitar pentru supraviețuire. Statele Unite au acoperit 47% din finanțarea globală în acest domeniu. De asemenea, sunt cel mai mare donator în domeniul cooperării și al organizațiilor multilaterale de dezvoltare. În absența unor calcule precise și a unei evidențe detaliate a consecințelor înghețării, organizațiile afirmă că milioane de copii rămân fără acces la educație, refugiații – fără mijloace de existență, femeile – fără garanții de sănătate reproductivă, bolnavii – fără tratament. În special în Africa.

Continentul african primește aproximativ 17 miliarde de dolari pe an sub formă de ajutor din SUA. Și consecințele suspendării se resimt deja. În Gambia, datorită finanțării USAID, Asociația Femeilor pentru Împuternicirea Victimelor (WAVE) oferă din 2019 sprijin social, psihologic și juridic minorităților religioase, oprimatelor de dictatura lui Yahya Jammeh, și sutelor de femei care au suferit violuri, abuzuri sexuale și tortură. „Este o catastrofă pentru proiectele noastre și un pas înapoi în recuperarea daunelor. Se transmite un semnal că încălcările drepturilor omului pot rămâne nepedepsite”, spune Majabu Sissey, coordonatorul programelor organizației.

Pe 24 ianuarie, Departamentul de Stat al SUA și USAID au început să trimită ordine de suspendare a activității miilor de parteneri-executori, contractori și beneficiari din întreaga lume. Activista gambiană a fost una dintre cele care au primit un e-mail cu vești tragice. Freedom House, un ONG american care direcționa fonduri USAID către organizația ei, a avertizat-o cu privire la necesitatea de a-și înceta imediat activitatea, iar asociația își informează deja beneficiarii cu privire la noua situație. „Vom avea probleme serioase cu întreținerea personalului nostru. Este o lovitură pentru procesul de tranziție democratică și coeziunea socială în Gambia. Guvernul face puțin pentru victimele dictaturii, iar ONG-urile sunt cele care oferă acest sprijin. Fără acest sprijin economic, pacea și coexistența sunt amenințate”, declară ea categoric.

Dacă banii americani au jucat un rol cheie în consolidarea democrației, a libertății de exprimare și a guvernării, atunci și mai important este sprijinul lor pentru sănătatea publică, domeniu în care sunt, de asemenea, cel mai mare donator din lume. Până în prezent, sunt principalul contribuitor la Fondul Global pentru combaterea malariei, tuberculozei și HIV, contribuind cu 26,3 miliarde de dolari de la înființarea sa în 2002 și angajându-se să aloce 6 miliarde de dolari pentru perioada 2023-2025. În prezent, sunt amenințate programele de vaccinare planificate și milioane de cure de terapie antiretrovirală împotriva HIV. În Nigeria, care în 2023 a primit 1 miliard de dolari SUA, în principal de la USAID, există incertitudine cu privire la viabilitatea numeroaselor proiecte în domeniul sănătății materne și infantile și al combaterii SIDA, într-o țară în care, potrivit Ministerului Sănătății, există 1,3 milioane de bolnavi.

Africa de Sud, unde trăiesc 8,5 milioane de persoane cu HIV, este principalul beneficiar al ajutorului în cadrul Planului de urgență al președintelui pentru combaterea SIDA (Pepfar), inițiat în 2003 de președintele George Bush și care a asigurat accesul universal și gratuit la tratament. Înghețarea fondurilor a dus la închiderea clinicilor de sănătate sexuală din această țară, unde se efectuau analize gratuite și se lucra la prevenirea și îngrijirea pacienților.

„Suspendarea proiectelor de prevenire a transmiterii HIV de la mamă la copil a dus deja la peste 2800 de cazuri suplimentare de infectare în lume, care nu s-ar fi produs dacă înghețarea nu ar fi avut loc”, a estimat organizația Human Rights Watch.

„Nemilos și haotic”

„Evaluăm situația”, acesta a fost răspunsul inițial precaut al majorității organizațiilor care primesc fonduri de la USAID sau Pepfar. Au păstrat tăcerea. Caritas International a fost una dintre primele care a rupt tăcerea cu un mesaj dur împotriva deciziei „necugetate” a Washingtonului. „Modul nemilos și haotic de implementare a acestei decizii insensibile amenință viața și demnitatea a milioane de oameni”, avertizează ONG-ul. „Oprirea bruscă a USAID va ucide milioane de oameni și va condamna sute de milioane de alții să trăiască într-o sărăcie inumană. Acesta este un atac inuman asupra demnității umane dăruite de Dumnezeu, care va provoca suferințe enorme”, se arată în declarația secretarului general al organizației, Alistair Dutton.

În India, clinica Mitr, primul centru de sănătate din țară dedicat îngrijirii comunității transgender, și-a închis porțile din cauza suspendării finanțării USAID, au declarat pentru EFE surse apropiate organizației.

La rândul său, Acción contra el Hambre a publicat o analiză a impactului asupra activităților acestui ONG. 30% din finanțarea sa provine din fonduri americane, iar pierderea acestui donator „va afecta aproximativ 50 de programe în țări precum Niger, Etiopia, Republica Democrată Congo, Columbia, [țările] din America Centrală sau Afganistan”, se arată în comunicat. De exemplu, în Niger, aproximativ 560.000 de persoane depind de ajutorul organizației. „Înghețarea fondurilor va priva comunitățile vulnerabile de accesul la centre medicale cu specialiști pregătiți”, conchide aceasta. În Honduras, ar putea afecta 30.000 de beneficiari ai acestui ONG, iar în Columbia – 28.000.

Bangladesh a fost al treilea cel mai mare beneficiar de ajutor internațional în 2023, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în principal pentru că găzduiește una dintre cele mai mari tabere de refugiați din lume. În Cox's Bazar trăiesc peste un milion de rohingya, care au fugit din Myanmar din 2017 și depind în totalitate de ajutor umanitar. Răspunsul la această criză a fost în scădere constantă în ultimii ani. Multe servicii de bază, inclusiv educația, protecția copiilor și asistența medicală, sunt finanțate de USAID. Și deși guvernul interimar din Bangladesh, condus de laureatul Premiului Nobel, Muhammad Yunus, a declarat că Washingtonul nu va suspenda finanțarea rohingya, consecințele înghețării se resimt deja, potrivit refugiaților și lucrătorilor umanitari. „Gestionarea deșeurilor este dificilă, programele de combatere a violenței de gen se confruntă cu probleme, iar programul de vaccinare este amenințat”, a explicat Mizanur Rahman, comisarul pentru ajutor și repatrierea refugiaților din Bangladesh, pentru portalul specializat Devex.

Educo Bangladés este una dintre organizațiile care implementează programe în tabără, în principal educaționale. Nu primește fonduri de la USAID, dar această măsură dăunează beneficiarilor săi: copiilor și familiilor lor, care depind de programele gestionate de ONG-uri finanțate de SUA. „În plus, ne poate afecta donatorii și portofoliul de strângere de fonduri, crescând concurența dintre ONG-uri în căutarea lor de surse alternative de finanțare”, notează Abdul Hamid, directorul Educo în țara asiatică. „Știm pe mulți, inclusiv una dintre organizațiile noastre partenere, Eco Social Development Organisation, care au fost afectați. Câteva dintre proiectele lor au fost oprite și peste o sută dintre angajații lor au fost concediați. Acum așteaptă următoarea decizie a SUA după expirarea celor 90 de zile și analizează soluții alternative pentru a ieși din această situație.”

„Este extrem de important ca alți donatori să ocupe locul SUA”, se arată într-o analiză recentă a lui Ian Mitchell și Sam Hughes, experți ai Centrului pentru Dezvoltare Globală. Sprijinul SUA este prea mare pentru a fi înlocuit complet, dar absența sa ar trebui să încurajeze alte țări să-și intensifice eforturile. Ei fac referire la Regatul Unit, Germania, Franța, Japonia și Spania, care va găzdui o conferință privind finanțarea dezvoltării în iunie și „ar putea juca un rol important”. Un alt jucător important este China, care anul trecut a promis să-și mărească sprijinul pentru Africa la peste 50 de miliarde de dolari în trei ani și ar putea crește ponderea donațiilor în locul creditelor, potrivit analiștilor.