Escrocii online devin tot mai sofisticați, folosind nu doar scheme standard, ci și o cunoaștere profundă a potențialelor lor victime. O investigație recentă asupra unei rețele mari de criminalitate cibernetică, care a înșelat oameni cu milioane de euro, a scos la iveală faptul că infractorii folosesc activ baze de date obținute ilegal, conținând informații detaliate despre utilizatori.

Potrivit experților, escrocii cumpără aceste baze de date pe piața neagră, le analizează pentru a crea un profil detaliat al potențialei victime. Ei caută date despre obiceiurile de cumpărături (de exemplu, interesul pentru magazine online), informații despre starea de sănătate, vârstă, situație financiară, chiar și opinii politice sau stări emoționale, cum ar fi depresia sau pierderea recentă a unei persoane dragi. Scopul este de a identifica persoanele cele mai receptive la ofertele de investiții rapide, în special în domenii riscante precum criptomonedele.

Surse apropiate investigațiilor notează că victimele tipice sunt adesea persoane de peste 60 de ani, au economii și pot suferi de boli cronice sau pot traversa tragedii personale. Acești factori, în opinia infractorilor, fac persoana mai puțin critică față de ofertele de investiții îndoielnice. "Ei nu caută victime atipice, ci tipice, și apoi se joacă cu problemele tale personale", subliniază experții.

De unde provine această informație personală sensibilă? Totul este legat de piața online vastă și adesea ilegală a datelor noastre. Orice aplicație sau site web căruia îi acordați permisiunea de a accesa datele le poate vinde potențial unor terți. "Nimic pe internet nu este gratuit", avertizează specialiștii în securitate cibernetică. Cu cât avem o "viață digitală" mai intensă și cu cât cedăm mai multe informații fără control, cu atât este mai ușor pentru infractori să ne contureze portretul.

După identificarea potențialelor victime, infractorii folosesc instrumente de marketing online, cum ar fi publicitatea țintită pe rețelele sociale (Facebook fiind unul dintre cele mai frecvent utilizate canale) sau pe site-uri web prin intermediul rețelelor de publicitate. Există două metode principale. Prima este microsegmentarea, unde reclamele sunt setate pentru a viza grupuri de persoane cu anumite interese (de exemplu, cei interesați de criptomonede). A doua metodă, mai eficientă, se bazează pe utilizarea "audiențelor personalizate". În acest caz, infractorii încarcă liste de date personale (email, telefon, chiar nume și prenume) în sistemele de publicitate ale platformelor. Dacă datele se potrivesc cu cele ale utilizatorilor înregistrați, sistemul afișează reclame exact acestor persoane.

Această abordare permite escrocilor să nu "tragă la întâmplare", ca în publicitatea tradițională, ci să-și direcționeze eforturile precis către țintă, către utilizatorii cei mai vulnerabili. Mecanisme similare sunt utilizate și în marketingul legitim (de exemplu, pentru a afișa reclame după înregistrarea pe un site), dar în mâinile infractorilor cibernetici devin o armă puternică.

Pe lângă publicitatea țintită, escrocii folosesc și agenții de "lead generation" (generare de clienți potențiali) care colectează contactele persoanelor care au manifestat interes pentru investiții (de exemplu, prin anunțuri false pe site-uri de știri dubioase). Aceste liste sunt apoi vândute altor grupuri infracționale, care contactează victimele direct prin telefon. Costul unor astfel de "lead-uri" poate varia în funcție de țară.

Experții remarcă că evoluția fraudei pe internet este extrem de rapidă. Acum câțiva ani, escrocheriile online majore, de sute de mii de euro, erau o raritate; acum, astfel de cazuri sunt înregistrate regulat. Acest lucru subliniază necesitatea de a fi extrem de precauți cu datele personale pe internet și de a trata critic orice ofertă de investiții, mai ales cele primite unsolicited (nesolicitate).