Alegerea noului Papă Francisc a marcat începutul unei noi etape pentru Vatican. În primii săi pași, noul pontif demonstrează o dorință de reconciliere și de abordare a problemelor sociale actuale, ceea ce stârnește atât aprobare, cât și critici.

Ales ca figură de compromis pentru a depăși divergențele din interiorul și din afara Bisericii, Francisc demonstrează deja reținere în cuvinte și fapte, menită să reducă tensiunile. Spre deosebire de predecesorul său Francisc, noul Papă evită declarațiile ascuțite și preferă un stil de conducere mai conservator.

În primele sale discursuri, Francisc a subliniat importanța guvernării și a continuității, definindu-se drept "administrator fidel" al unei tradiții seculare. Acest lucru a provocat reacții ambivalente: unii au primit o astfel de abordare pozitiv, alții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibila scădere a dinamicii și reformelor inițiate de Francisc.

O atenție deosebită este acordată politicii viitoare a noului Papă, în special în contextul presupuselor sale legături cu Statele Unite și criticilor din cercurile conservatoare apropiate lui Donald Trump. Steve Bannon, fost consilier al lui Trump, l-a numit deja pe Francisc "anti-Trump", ceea ce indică o pregătire pentru lupta ideologică.

În plus, noul Papă a anunțat intenția de a acorda mai multă atenție problemelor sociale, în special celor legate de condițiile de muncă și de impactul revoluției digitale. Acest lucru rezonează cu abordarea Papei Leon al XIII-lea, care la sfârșitul secolului al XIX-lea a ridicat, de asemenea, probleme de justiție socială.

Astfel, primii pași ai lui Francisc indică dorința de a echilibra tradițiile cu provocările moderne, ceea ce face din pontificatul său un subiect de atenție din partea întregii lumi.