Articolul explorează doctrina catolică a euharistiei, subliniind conceptul de transsubstanțiere, conform căruia pâinea și vinul se transformă literal în corpul și sângele lui Hristos. Autorul ridică întrebări privind discrepanța dintre natura profund miraculoasă a acestui eveniment teologic și lipsa manifestărilor fizice sau a reacțiilor dramatice din partea credincioșilor și a clerului.

Se sugerează că Biserica a adoptat o "pedagogie eficientă": a învăța să crezi fără a simți. Această abordare permite ca ritualul euharistic să decurgă fără convulsii sau șocuri, transformându-l într-o "transsubstanțiere igienică", lipsită de efecte secundare percepute. În esență, se argumentează că adevăratul miracol ar putea consta tocmai în această capacitate a umanității de a participa la un eveniment extraordinar, fără ca acesta să provoace reacții vizibile.