În câteva cuvinte
Noul film al lui Oliver Laxe, „Sirât”, a provocat o explozie la Festivalul de Film de la Cannes, spunând o poveste tragică în deșert despre căutarea sensului vieții.
Filmul lui Oliver Laxe, „Sirât”, a provocat o adevărată explozie la Festivalul de Film de la Cannes, prezentând publicului o poveste tragică și brutală. Filmul, care concurează pentru „Palme d'Or”, relatează călătoria unui tată și a fiului său prin deșert, plină de încercări și întâlniri neașteptate.
Filmul începe ca o aventură clasică: un tată pleacă în căutarea fiicei sale, care s-a pierdut la un rave în Maroc. În această călătorie, el este însoțit de fratele mai mic al fetei dispărute, și împreună se alătură unui grup de „raveri”, nomazi ai sunetului. Cu toate acestea, această poveste se transformă rapid în ceva mai mult, cufundând spectatorul într-o călătorie nihilistă și necontrolată.
Pentru Oliver Laxe, care a vizitat pentru prima dată Cannes-ul cu filmul său cu 15 ani în urmă, „Sirât” a fost debutul în programul principal de concurs. Regizorul creează un road movie în deșert, plin de atmosfera rave-urilor și de spiritul rebel. Scenariul, scris în colaborare cu Santiago Fillol, face referire la „Mad Max”, dar cu elemente de nihilism ale filmelor Noului Hollywood.
Călătoria personajelor principale prin techno-sound, prin vânt și valurile deșertului, cufundă spectatorul într-o stare de transă, în care corpul se predă dansului. Personajele filmului caută ceva important: sunetul, fiica, un răspuns. Ei se confruntă cu realitatea, de care încearcă să scape, dar care îi găsește prin alte canale, prin știri despre moarte și războaie.
„Sirât” este împărțit în două părți: aventura clasică este înlocuită de un coșmar care rupe narațiunea. Filmul deschide uși pentru diverse interpretări: politice, contraculturale, religioase. Acesta este un film puternic despre oameni care caută sensul vieții, despre caravane umane în deșert și pe mare. Filmul abordează, de asemenea, teme de revoltă și rezistență, posibilitatea de a părăsi corpul și identitatea prin mișcare.
Linia vizuală a filmului, plină de unde sonore puternice, creează un efect de imersiune. Techno-ul și ritmurile sale repetitive devin răspunsul unei întregi generații la colapsul postindustrial. Laxe își începe filmul cu o imagine impresionantă: turnuri gigantice de boxe pe fundalul munților, unde sunetele se ciocnesc cu corpurile dansatoare, ceea ce creează o atmosferă de extaz religios.
Personajul principal, tatăl, își caută fiica. El este interpretat de un actor care introduce un contrast în distribuție, devenind un ghid pentru spectator într-o lume necunoscută. El este însoțit de fiul său, care îl conectează cu lumea rave-urilor. Familia și grupul de rebeli techno, reprezentați de diferiți actori, demonstrează o adevărată prietenie.
Filmul „Sirât” este o călătorie care începe cu o citare despre podul care leagă iadul și paradisul. Oliver Laxe face un pas important în filmografia sa, creând o imagine care este, de asemenea, un adio companiei de producție care a lansat filmul. „Sirât” este o mărturie a talentului care nu se teme să riște.
