Banca Centrală Europeană își vede de treabă.

Războiul comercial lansat de Donald Trump este deja în desfășurare. Conflictul real, cu gloanțe, rachete și morți, continuă în Ucraina și deschide o nouă eră de rearmare în Europa pentru a face față amenințării rusești fără umbrela americană. Lumea se modelează după chipul și asemănarea noului președinte al SUA, devenind un loc mai riscant pentru a face afaceri, mai puțin prietenos cu schimbul liber, îmbrățișând cuvântul incertitudine.

Mutațiile geopolitice avansează în zile ceea ce înainte dura ani, dar în mijlocul acestei accelerări bruște a istoriei, BCE nu își schimbă părerea despre cursul politicii monetare: ca și în cele patru reuniuni anterioare, Frankfurt va reduce din nou joi ratele de dobândă cu 25 de puncte de bază. Va plasa astfel prețul banilor la 2,5%, cel mai scăzut nivel din februarie 2023 și cu 1,5 puncte mai puțin față de vârful său. Fără emoție cu privire la decizie, atenția se va concentra pe patru puncte:

1. Noile previziuni macroeconomice elaborate de echipa băncii, care ar putea include o creștere în scădere.
2. Comentariile președintei Christine Lagarde în conferința de presă, în special cele legate de efectele războiului comercial asupra inflației și creșterii.
3. De asemenea, viziunea sa asupra previziunilor de mai multe cheltuieli în Europa, mai ales în Germania, unde Bundesbank propune flexibilizarea frânei datoriei pentru a avea 220.000 de milioane de euro în plus pentru a investi până în 2030.
4. O posibilă schimbare de limbaj în comunicat, mai ales dacă se retușează partea în care se afirmă că actuala politică monetară este “restrictivă”, nuanțând-o sau folosind un alt termen în locul său.

“Sper ca Lagarde să schimbe ușor tonul. În loc să o califice drept restrictivă, probabil va spune că a devenit mai puțin restrictivă, sau că politica monetară se apropie de niveluri neutre”, prezice prin e-mail Carsten Brzeski, șef de Macro la ING.

De ce este importantă această modificare? Vorbind despre faptul că condițiile de finanțare sunt “restrictive”, BCE dă de înțeles că încă mai este loc pentru a continua scăderea ratelor de dobândă până la punctul în care nici nu stimulează, nici nu contractă economia, așa-numita rată neutră. Dacă acest enunț este mai puțin categoric, așteptările de scăderi ale ratelor pot fi, de asemenea, limitate.

Dacă s-ar produce variația, ar fi, de asemenea, o concesie verbală către șoimi, sectorul dur al BCE, care, după un timp ghemuit, încep deja să-și ridice vocea pentru a agita dezbaterea despre dacă nu a sosit deja momentul să se facă o pauză în reduceri. “Ne-am aștepta la diviziuni crescânde cu privire la menținerea conceptului restrictiv în declarație. Credem că este probabil prea devreme pentru ca această redactare să dispară”, susține Rubén Segura-Cayuela, economist șef pentru Europa la Bank of America. “În principiu, aceasta ar trebui să fie ultima reuniune ușoară”, adaugă el.

Prin ușoară se înțelege că ratele vor fi reduse cu un consens intern mai mult sau mai puțin majoritar, când nu unanim. Așa s-a întâmplat în ultima vreme, cu excepția foarte punctuală a guvernatorului Băncii Austriei, Robert Holzmann, desemnat de partidul de extremă dreapta Partidul Libertății. Cu toate acestea, zgomotul nu încetează să crească. “Este mai puțin probabil ca deciziile de reducere a ratelor dincolo de martie să fie unanime”, avertizează de la administratorul Pimco.

Germana Isabel Schnabel, membră a comitetului executiv, a devenit purtătoarea de cuvânt a rebelilor, cu un interviu în Financial Times în care a cerut să se vorbească “deja” despre o pauză a ratelor. “Se pare că există un grup de șoimi, condus de Schnabel, care consideră că actualul ciclu de reduceri de rate ar trebui să se oprească, având în vedere inflația încă prea mare. În același timp, porumbeii consideră că este necesar să se continue reducerea ratelor, deoarece economia zonei euro încă are o performanță inferioară și riscurile la scădere au crescut clar”, rezumă Brzeski.

Ultimele date privind inflația din zona euro, cele din februarie, au o lectură mixtă. Pe de o parte, scăderea prețurilor cu o zecime, până la 2,4%, reprezintă primul regres din septembrie, ceea ce concordă cu retorica BCE că dezinflația este în curs de desfășurare. Mai ales dacă se ia în considerare că este însoțită de o scădere a inflației lipicioase a serviciilor, de la 3,9% la 3,7%. Pe de altă parte, consensul analiștilor de la Reuters se aștepta la o scădere mai mare, de două zecimi, astfel încât datele nu au îndeplinit așteptările.

Aceste două interpretări oferă argumente șoimilor și porumbeilor pentru a-și apăra tezele respective. Dar dacă cei întrebați sunt analiștii, majoritatea văd încă departe o oprire prelungită a ratelor. Goldman Sachs vede posibilă o pauză în aprilie doar “dacă dezinflația stagnează sau datele de activitate surprind notabil în creștere”. Adică, două posibilități care deocamdată nu sunt luate în considerare. Scenariul său central este cel al reducerilor suplimentare în aprilie, iunie și chiar iulie, din cauza unei prognoze de creștere “mai slabă în mijlocul tensiunilor comerciale crescânde”, se arată într-o notă către clienți.

Trioul de reduceri ar implica ducerea ratelor de dobândă la 1,75%. Un prag pe care Bank of America îl reduce și mai mult. “Convingerea cu privire la 1,5% ca punct final rămâne puternică”, spune Rubén Segura-Cayuela. Atingerea acestui punct ar presupune realizarea a 10 reduceri de când BCE a scos foarfeca în iunie trecut, exact aceleași pe care le-a efectuat în sens invers între 2022 și 2023 pentru a reduce inflația. Diferența este că atunci intensitatea sa a fost mai mare, cu creșteri de 50 și chiar 75 de puncte de bază, iar acum nimeni nu se așteaptă la o revenire la ratele negative anterioare crizei prețurilor.

Charles Goodhart, economist al Băncii Angliei între 1968 și 1985 și profesor emerit al London School of Economics, este în favoarea opririi pentru a avea o vizibilitate mai mare a ceea ce se întâmplă. “Este posibil ca în curând să se producă o creștere semnificativă a cheltuielilor fiscale în UE, atât din motive locale în Germania [unde guvernul planifică investiții militare și în infrastructură puternice], cât și pentru a sprijini apărarea Ucrainei. Nivelul de incertitudine, în special cu privire la tarifele americane către Europa, este fără precedent, așa că există motive să așteptăm să vedem ce se întâmplă cu adevărat și implicațiile inflaționiste ale tuturor acestora. Propria mea preferință, foarte provizoriu, ar fi să mențin ratele constante în acest moment dificil”, explică el prin e-mail.

Complexitatea măsurării impactului tarifar

Lorenzo Codogno, fost secretar al Trezoreriei italiene, crede în schimb că contextul de tarife mai mari, piețe financiare în suspensie și o cerere internă care nu reușește să se recupereze, favorizează o BCE mai deschisă să continue reducerea ratelor. Forta euro crește, de asemenea, marja pentru a continua dezescaladarea prețului banilor: joi este în jurul valorii de 1,08 dolari, cu aproape 4% mai mult decât acum o lună, ceea ce reduce costurile achizițiilor de energie din străinătate și favorizează dezinflația.

Disparitatea de viziuni cu privire la ce să faci este indicativă că dezbaterea despre dacă tarifele și represaliile lor sunt sau nu inflaționiste pentru Europa nu s-a închis și este în așteptarea unei analize aprofundate complexe. Pentru că nu afectează doar prețurile: afectează și creșterea. “Nu ne așteptăm ca proiecțiile actualizate ale BCE să includă niciun risc legat de posibile tarife din SUA și/sau cu implicațiile unei posibile încheieri iminente a conflictului dintre Ucraina și Rusia, pur și simplu pentru că evoluția situației este incertă și este imposibil să modelăm orice impact asupra creșterii sau inflației”, subliniază Annalisa Piazza, analist la MFS Investment Management. “În orice caz, BCE ar putea indica faptul că situația actuală are deja un impact asupra sentimentului, ceea ce, în termeni generali, crește riscul ca redresarea cererii să fie întârziată și mai mult”, adaugă ea.

Brzeski, de la ING, crede că Lagarde va îndemna Europa să rămână unită și să crească autonomia strategică, dar fără a aprofunda implicațiile macroeconomice ale politicilor lui Trump. De asemenea, este greu de imaginat că va da indicii despre cursul viitor al ratelor: toate întrebările în acest sens le-a expediat făcând aluzie la abordarea reuniune cu reuniune și la dependența de date. Problema, argumentează Roland Gillet, profesor de Economie Financiară la Universitatea Sorbona din Paris și la Universitatea Liberă din Bruxelles, se prezintă atunci când datele de ieri nu mai servesc 24 de ore mai târziu. “Stilul agresiv și mai ales foarte volatil al noului președinte american ar putea provoca în orice moment amânări în aplicarea tarifelor sau ajustări în intensitatea lor și în alegerea bunurilor în cauză, ceea ce, fără îndoială, va împinge BCE să adopte o abordare mai reactivă decât proactivă”, prezice el.