Discursul lui Donald Trump în fața Congresului Statelor Unite

Discursul lui Donald Trump de marți în fața Congresului Statelor Unite a clarificat faptul că guvernul său a inițiat un război comercial care nu distinge aliații de rivali și care a venit să rămână. Consecințele acestei politici, precum și incertitudinea pe care o generează, încep să se resimtă asupra economiei: consumul în SUA a înregistrat cea mai mare scădere în ianuarie, iar încrederea companiilor a marcat în februarie cea mai mare scădere din 2021. Piețele par să-și dea seama brusc că ceea ce credeau a fi simple amenințări pentru a îmbunătăți poziția de negociere a Casei Albe, o tactică de om de afaceri dur, este o realitate. Consecințele sunt imediate: costuri mai mari pentru companii, creșteri de prețuri pentru consumatori, creștere economică mai lentă, mai multă inflație și o frână pentru reducerile de dobânzi. De la anunțul tarifelor din 19 februarie, bursele au pierdut toate câștigurile pe care le-au acumulat de la alegerea lui Trump.

În aceeași zi de marți, a intrat în vigoare o taxă generală de 25% pentru produsele provenite din Canada și Mexic, într-o încălcare clară a acordului comercial pe care Trump însuși l-a semnat în 2018 în timpul primului său mandat și prin care multe companii își mutaseră în acești ani lanțurile de aprovizionare din China în America de Nord. 30% din legumele și fructele vândute în SUA provin din Mexic. De asemenea, cea mai vândută bere din țară. În ciuda boom-ului de energie fosilă din SUA, centrul și nord-estul țării depind de importurile de gaze din Canada pentru aprovizionarea cu energie și de majoritatea îngrășămintelor pentru culturile lor. Nu trecuseră nici 48 de ore când Casa Albă a început să se contrazică și a anunțat o prelungire de o lună pentru sectorul auto. Unele analize susțin că o taxă de 25% va crește prețul unei camionete asamblate și produse în America de Nord cu 8.000 de dolari, fără a socoti posibilele represalii adoptate atât de Canada, cât și de Mexic, un alt element de incertitudine pentru companii și consumatori.

În cazul Chinei, Trump a impus deja în februarie produselor sale o taxă de 10%, la care de marți se adaugă încă 10%. Răspunsul inițial al Chinei nu a întârziat, dar a fost reținut (afecta importuri de 20 de miliarde de dolari, față de cele 450 de miliarde de dolari ale taxei americane) cu prima rundă. Ieri, însă, Ambasada sa în SUA avertiza deja că, dacă Washington vrea război “comercial sau de orice fel” sunt dispuși “să lupte”. Nimeni nu se îndoiește că Uniunea Europeană va fi următoarea pe listă, motiv pentru care companiile care au putut anticipa transporturile către SUA din această parte a Atlanticului au făcut-o în aceste săptămâni.

Trump consideră, într-un mod simplist și eronat, că deficitul comercial american este o reflectare a unui dezavantaj competitiv pentru țara sa, care trebuie abordat cu taxe asupra importurilor. Și că, datorită veniturilor din aceste taxe, va putea realiza reducerile de taxe promise și, în același timp, va reduce datoria publică, care depășește 36 de trilioane de dolari, aproximativ 122% din PIB. Doar guru-ul său comercial, Stephen Miran, și colaboratorii săi susțin aceste teorii.

Această strategie protecționistă, cu riscurile sale economice și geopolitice aferente, dărâmă modelul de liber schimb pe care Statele Unite l-au promovat de zeci de ani. Trump se pregătește să reconfigureze modelul de comerț global. Antecedentele războaielor comerciale din secolul al XX-lea obligă la o analiză foarte serioasă a consecințelor sale. În fața capriciului trumpist, sânge rece. În fața izolaționismului și a agresiunii, noi alianțe. Statele Unite sunt suverane să facă cu politica lor comercială ceea ce doresc. Dar este timpul ca UE, Mexic și Canada să se gândească la scenarii de comerț internațional care să funcționeze, pe cât posibil, în afara haosului lui Trump.