Discuțiile despre cinematografie se reduc adesea la întocmirea listelor cu cele mai bune filme, la recomandări fără apel și la încercările de a impune gusturile cuiva. Dar ce se află de fapt în spatele acestei pasiuni pentru cinema?

Îmi amintesc dragostea copilărească pentru orice film, dar, în timp, gusturile se schimbă. Cinema poate încânta, oferi emoții de neuitat, servi drept divertisment, dar uneori și irită, pare o pierdere de timp. Spectatorii merg la cinema din diverse motive: în companie sau singuri, și fiecare caută ceva al său.

Criteriile de alegere a unui film sunt diferite pentru fiecare: intuiția, tema, preferințele regizorilor și ale actorilor, reclamele, sfaturile prietenilor. Sau pur și simplu pentru că vrei. Criticii, la rândul lor, împărtășesc sentimentele lor despre ceea ce au văzut, bazându-se pe gusturile personale, care pot fi subiective. Autorul articolului, un critic de film binecunoscut, își împărtășește impresiile și reflecțiile despre ce este cinema, bazându-se pe experiența și preferințele sale.

Articolul menționează filme care au primit recunoaștere critică, cum ar fi „Jeanne Dielman” de Chantal Akerman și „Everything Everywhere All at Once”. Autorul își împărtășește percepția ambiguă a acestor filme, subliniind subiectivitatea evaluării în lumea filmului.

În concluzie, autorul subliniază că nu există o singură opinie în domeniul cinematografiei și că toată lumea este liberă să aleagă ceea ce îi place, bazându-se pe experiența și gustul său.