Afacerile cu războiul atrag investitorii în Europa

Afacerile cu războiul și creșterea iminentă a cheltuielilor pentru apărare în Uniunea Europeană (UE) au atras investitorii. Acțiunile companiilor din Vechiul Continent legate de acest sector absorb cel mai bine intensificarea turbulențelor geopolitice și mesajele de reînarmare susținute de Bruxelles. Șapte dintre cele 10 companii cu cea mai mare creștere de valoare din Stoxx 600 în acest an sunt legate de apărare: companiile germane Thyssenkrupp și Rheinmetall avansează cu 143,7% și, respectiv, 99,2% la bursă de la începutul anului, urmate de companiile franceze Thales (80,5%) și Dassault Aviation (51,4%), precum și de companiile italiene Leonardo și Iveco (77% și, respectiv, 75%) sau compania suedeză Saab (61%). Dar creșterile nu se limitează doar la marile companii. Valorile mici obțin creșteri de peste 100%, cum ar fi operatorul de sateliți francez Eutelsat sau compania germană Hensoldt (specializată în senzori pentru apărare și sectorul aerospațial). Această escaladare a determinat Renk, producător de sisteme de suspensie pentru vehicule, să facă saltul la MDAX, indicele valorilor mici de la bursa germană, după o creștere de 105%, în timp ce compania spaniolă Indra crește cu 50,8%.

Creșterile puternice înregistrate de sectorul european al apărării, care avansează cu 34,1% în acest an, contrastează cu comportamentul omologului său american, substanțial inferior, care înregistrează doar 4%. Această evoluție este legată de amenințările lansate de Donald Trump asupra Europei pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare și determină JP Morgan să afirme că „epoca în care contribuabilii americani plătesc pentru apărarea europeană s-a încheiat”. De la firmă spun că, de acum înainte, „valorile europene din domeniul apărării vor avea vânzări și profituri mult mai mari decât cele care s-au văzut în ultimii 25 de ani”.

Ultimul catalizator a fost discursul previzibilului nou cancelar german, Friedrich Merz, care s-a angajat să facă „ceea ce este necesar” pentru a apăra „libertatea și pacea în Europa”. Merz intenționează să prezinte săptămâna viitoare, împreună cu social-democrații din Parlament, o lege pentru a elimina frâna strictă a cheltuielilor naționale și rămâne de văzut angajamentul celorlalte state membre ale UE, deși există certitudinea că toate vor crește cheltuielile pentru securitate. „Se aștepta ca membrii europeni ai NATO să-și crească cheltuielile colective pentru apărare de la 2,1% în 2024 la 2,5% până la sfârșitul deceniului, dar această presupunere este acum prea conservatoare”, concluzionează JP Morgan.

Paradoxal, însă, banii investiți în apărare în Europa ajung în companii americane. Transferul de fluxuri este explicat de analiștii de la Citi, care subliniază că, înainte de invazia rusă a Ucrainei, 60% din bugetele europene pentru apărare ajungeau în companii americane. „Acest procent a crescut la 80% în timpul războiului din Ucraina, deoarece companiile europene au avut dificultăți în a-și crește rapid capacitatea”, subliniază ei. Și concluzionează că „revenirea la 60% va dura destul de mult timp, ceea ce implică faptul că, în următorii ani, o parte semnificativă din cheltuielile suplimentare pentru apărare va beneficia mai mult SUA decât Europa”.

Printre companiile europene care ar beneficia cel mai mult de pe urma creșterii cheltuielilor militare de către statele membre, analiștii de la Citi îi menționează pe BAE Systems, Thales, Leonardo, Saab și Hendsoldt printre cele care ar putea profita de investițiile în rachete și apărare militară. De asemenea, subliniază faptul că războiul din Ucraina a lăsat rezervele europene de muniție de artilerie epuizate, ceea ce favorizează în special Rheinmetall și BAE Systems. Printre cele care beneficiază de utilizarea dronelor pentru misiuni de informații sau supraveghere, îi menționează pe Leonardo, Airbus sau Dassault Aviation.

Dar nu este vorba doar de producători de armament, deoarece creșterile ajung și la companiile de sateliți și software. Eutelsat avansează cu 213% în acest an, o creștere care se extinde la 478% în ultimele patru zile, după amenințarea lui Donald Trump de a lăsa Ucraina oarbă pe front, fără sateliții Starlink. Un rol în care compania lui Elon Musk ar putea fi înlocuită de compania franceză. Creșteri mai mici obțin firmele britanice QinetiQ și Babcock, care se apropie de 50% de la începutul anului.

Investiții strategice pentru state

Impulsul puternic dat de cele două principale partide germane cheltuielilor militare în această săptămână va permite creșterea acestei rubrici de la 80 de miliarde de euro la aproximativ 135 de miliarde, dacă cheltuielile pentru apărare cresc la 3%, procent care ar putea crește și mai mult, potrivit analiștilor. Așteptarea unei investiții mai mari în apărare și pariul pe afacerile de război stau la baza creșterilor puternice acumulate de Thyssenkrupp în ultimele șase luni, de 210%.

Deși este un conglomerat industrial, posibilitatea ca acesta să își separe la bursă divizia de submarine este principalul catalizator de pe piață, deși reprezintă doar 6% din veniturile grupului. Thyssenkrupp Marine Systems (TKMS) furnizează 70% din flota de submarine non-nucleare a NATO, iar Bank of America consideră că există o mare probabilitate ca „guvernul german să ia o participație în afacere prin intermediul băncii de dezvoltare KfW”, o posibilitate confirmată de directorul executiv al Thyssenkrupp, Miguel López. Intrarea Berlinului în capitalul său nu ar fi o mișcare unică, deoarece statele europene mențin deja investiții puternice în companii din sectoare strategice, cum ar fi apărarea: guvernul italian deține 30% din producătorul de elicoptere Leonardo; executivul spaniol controlează, prin intermediul SEPI, 28% din Indra; iar Franța deține 27% din Thales și 11% din Safran.

Afacerea cu submarine a Thyssenkrupp apare cu forță

Thyssenkrupp a acaparat în câteva săptămâni atenția investitorilor după ce s-a aflat că compania studiază separarea și listarea la bursă a afacerii sale cu submarine (TKMS). Bank of America a recunoscut că, dacă IPO-ul ar avea loc, „va genera o cerere puternică” și că „există o oportunitate specială dacă piața îi atribuie un multiplu de apărare în loc de un multiplu de oțel pentru a-și evalua activele”. Potrivit calculelor preliminare, evaluarea TKMS ar putea fi situată între 5.000 de milioane și 8.300 de milioane de euro, potrivit calculelor Citi, față de cele 6.100 de milioane pe care le capitalizează în acest moment compania-mamă. „Deși afacerea Rheinmetall este mai mare — au venituri anuale de 10.000 de milioane de euro, față de cele sub 3.000 de milioane ale Thyssenkrupp — și are marje operaționale mai bune (15% față de 6% în 2024), afacerea marină a grupului a generat un flux de numerar anual mediu de 350 de milioane, ușor superior celui al Rheinmetall (300 de milioane de euro), pentru o intensitate mai mică a capitalului”, explică acești analiști.

Separarea acestei afaceri este văzută, de asemenea, ca ceva pozitiv pentru Thyssenkrupp. Potrivit Bank of America, ar elibera investitorii de „restricțiile de mediu, sociale și de guvernanță care îi împiedică să dețină acțiuni cu active de apărare”.

Discuțiile despre posibila separare a diviziei de submarine a Thyssenkrupp datează din aprilie 2024, când grupul german a recunoscut că se află în negocieri cu firma de capital de risc Carlyle pentru o posibilă vânzare, evaluată atunci la aproximativ 1.500 de milioane. Negocierile s-au încheiat fără succes în octombrie. De la companie, recunosc printr-un e-mail o creștere puternică a portofoliului lor de comenzi: „Am primit comenzi importante de construcție din mai multe țări, inclusiv Germania, Norvegia, Israel, Turcia sau Brazilia”, care au ridicat portofoliul lor la 16.400 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024. Compania exclude să fie afectată de tarifele anunțate de Statele Unite. „Datorită evoluțiilor geo-strategice, ne așteptăm ca cererea să continue să crească”, subliniază ei.