În fotbalul mondial, asistăm la o tendință interesantă: cluburile deținute de fani sfidează giganții corporatiști. Argentina și Brazilia, două puteri fotbalistice sud-americane, prezintă un model de conducere a cluburilor bazat pe participarea membrilor comunității, în opoziție cu societățile cu răspundere limitată, conduse din străinătate.

În America de Sud, viitoarea Cupă Mondială este văzută ca o confruntare între epoci și modele: cluburi seculare deținute de membrii lor, versus societăți pe acțiuni conduse din Orientul Mijlociu sau Statele Unite. Cluburi precum River Plate și Boca Juniors sunt exemple ale abordării tradiționale, încă relevante în fotbalul argentinian și în alte ligi din America de Sud. Aceste cluburi, ca majoritatea celor din țară, sunt asociații civile non-profit, care resping societățile sportive pe acțiuni (SAD), încă interzise în Argentina.

În Brazilia, unde SAD-urile au fost autorizate în 2021, situația nu evoluează atât de rapid. Cluburi precum Flamengo, Palmeiras și Fluminense rămân sub controlul membrilor lor, care participă la alegerea președintelui. Cu toate acestea, unele cluburi care au trecut în mâinile proprietarilor privați s-au confruntat cu critici din cauza reducerii investițiilor.

În Argentina, în ciuda eforturilor guvernelor cu diferite viziuni politice, SAD-urile nu au fost legalizate. Asociația de Fotbal Argentiniană (AFA) își menține influența, permițându-i să reziste presiunii. Cluburile argentiniene, pe lângă rezultatele sportive, îndeplinesc o funcție socială importantă, oferind membrilor comunității o gamă largă de activități, de la sport la evenimente culturale.

În Brazilia, există o diviziune între „socio-torcedores” (fani), care au acces la stadioane, și „socios do clube social” (membri ai clubului), care pot folosi infrastructura clubului și pot participa la alegerea conducerii. Cu toate acestea, calitatea de membru în al doilea caz este destul de costisitoare. Un exemplu este Palmeiras, unde 200.000 de „socio-torcedores” sunt comparați cu 14.000 de membri ai clubului, dintre care doar 3.100 participă la alegeri.

În ciuda ambiguității, Argentina și Brazilia își aduc modelul de cluburi conduse de fani la Cupa Mondială, ceea ce reprezintă o victorie importantă în lupta împotriva comercializării fotbalului.