
În câteva cuvinte
Mișcările feministe din America Latină se mobilizează împotriva agendelor conservatoare și a violenței de gen. Protestele sunt conduse de Argentina și se extind în țări precum Chile, Peru și Mexic. Revendicările includ drepturi egale, avort legal și oprirea femicidurilor. Aceste acțiuni ar putea inspira și mobiliza mișcările feministe din România să lupte pentru drepturile femeilor și împotriva inegalităților de gen.
Zeci de mii de femei și persoane LGTBIQ+ au protestat sâmbătă, 8 martie, în principalele orașe din America Latină, condamnând violența sexistă și valul reacționar condus în regiune de președintele Argentinei, Javier Milei.
Una dintre cele mai numeroase mobilizări a defilat chiar spre Plaza de Mayo din Buenos Aires „împotriva fascismului, rasismului, patriarhatului și capitalismului”. Organizația Ni Una Menos a făcut apel la „confruntarea cu extrema dreaptă care guvernează prin foamete, jaf și cruzime”. „Țepuirea lui Milei are ecouri în lume și culege aplauze de la multimiliardari”, a scris colectivul pe rețelele de socializare, referindu-se la războiul cultural inițiat de Donald Trump și Elon Musk în Statele Unite și de extrema dreaptă europeană.
O femeie pictează statuia lui Luis Carlos Galán, în timpul marșului din Bogotá. Luisa Gonzalez (REUTERS)
Marșurile de Ziua Internațională a Femeii din Argentina au anul acesta ca antecedent manifestația din 1 februarie convocată pentru a respinge intervenția lui Milei la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a lansat o ofensivă împotriva politicilor de egalitate, vorbind despre „ideologia de gen nefastă” și „feminismul radical” și chiar a asociat homosexualitatea cu pedofilia. Câteva zile mai târziu, Milei a anunțat că va cere Congresului să pună capăt figurii de femicid și legilor privind paritatea de gen.
Chileenele s-au alăturat, de asemenea, apelului împotriva agendei ultraconservatoare. Mii de oameni au cerut la Santiago guvernului progresist al lui Gabriel Boric, primul din America Latină care s-a declarat „feminist”, o aprofundare mai mare a luptelor de gen și deschiderea dezbaterii despre avortul liber, încă un tabu pentru majoritatea clasei politice din țara sud-americană.
„Femeile și disidențele continuă să fie cea mai mare mișcare socială din Chile. În Santiago, doar dimineața, jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă împotriva ofensivei fasciste a extremei drepte și pentru a continua să impulsioneze transformări profunde”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Coordonatoarei Feministe 8M și a Articulării pentru Greva Generală Feministă 2025, Javiera Mena. „Mărșăluim astăzi, de asemenea, arătând cu degetul spre un guvern care a prioritizat impunitatea și agenda represivă înaintea avortului legal, a pensiilor demne și a dreptului la locuință”, a continuat ea.
Un contingent avansează pe străzile din Santiago de Chile. Vanessa Rubilar (REUTERS)
Chiar sâmbătă, executivul chilian a anunțat un proiect de reformă constituțională pentru a „elimina decalajele” dintre bărbați și femei în sistemul electoral, precum și modificări legislative care stabilesc obligativitatea ca listele pluripersonale (pentru Legislativ, consilii regionale și municipale) să fie conduse de femei și alternate între ambele sexe succesiv.
Un grup de femei s-a confruntat cu poliția la periferia Casei Rozada din Buenos Aires, Argentina. Mariana Nedelcu (REUTERS)
În Peru, mișcarea feministă și-a concentrat revendicările către guvernul lui Dina Boluarte, pe care îl califică drept „coaliție autoritară” și către Congres, una dintre cele mai discreditate instituții din țară, care a fost implicată în ultimele luni într-un scandal de prostituție. Rocío Gutiérrez, una dintre purtătoarele de cuvânt ale mobilizării, a subliniat în declarații pentru Efe că o dovadă a regresului este intenția executivului de a „face să dispară ministerul Femeii” pentru a-l fuziona cu cel al Dezvoltării, și „multiplele agresiuni” din partea grupurilor conservatoare din Congres prin exercitarea de presiuni și amenințări împotriva apărătorilor drepturilor omului sau împotriva organizațiilor feministe.
Mexicul, una dintre țările din lume cu cea mai mare violență de gen, zguduită zilnic de infernul femicid, este guvernată de cinci luni și pentru prima dată în istorie de o femeie, Claudia Sheinbaum. Sâmbăta aceasta a fost primul mare marș cu Claudia Sheinbaum la președinție. Fricțiunile caracteristice anilor anteriori, cu Andrés Manuel López Obrador la Palacio Nacional, și-au pierdut intensitatea în acest 8 martie. Sheinbaum a arborat unul dintre mesajele cu care a ajuns la guvernare, „Am ajuns toate”, un apel incluziv, în ciuda criticilor unor grupuri, niciunul la fel de dureros ca cel al familiilor persoanelor dispărute, tragedie pe care, deocamdată, guvernul nu reușește să o oprească, informează Zedryk Raziel și Pablo Ferri.
Un contingent avansează pe Paseo de la Reforma, în capitala mexicană. Aurea Del Rosario
Columbienele au protestat, de asemenea, în principalele orașe ale țării sub sloganul „Pentru muncă și viață demnă, avans feminist și rezistență colectivă!”. Și președintele său, Gustavo Petro, care a primit critici, inclusiv de la vicepreședinta Francia Márquez, pentru decizii și comportamente sexiste în cadrul guvernului, a lansat de pe rețelele de socializare un mesaj de sprijin pentru Sheinbaum. „Cred că alegerea Claudiei, cea adevărată, la președinția Mexicului, este zorii adevăratei independențe a Americii Latine și a Caraibelor. Este ora, adevărat, adevărat, a unității Americii Latine ca mare far al libertății umanității”, a scris el pe contul său de X.