Cercetările din domeniul medical se concentrează tot mai mult pe relația dintre sănătatea intestinală (microbiom) și diverse afecțiuni, inclusiv autismul. Dar cât de mult sunt susținute aceste conexiuni de știință?

Microbiomul este ansamblul de microorganisme care populează intestinele noastre. Aceste bacterii joacă un rol crucial în digestie, imunitate și bunăstarea generală a organismului.

În prezent, nu există multe studii dedicate relației dintre microbiom și autism, în special în rândul adulților. Cu toate acestea, unele studii efectuate pe copii au identificat anumite modificări în compoziția microbiomului la persoanele cu autism.

Este important de menționat că interpretarea acestor date necesită precauție. Copiii cu autism au adesea restricții dietetice specifice din cauza sensibilităților senzoriale sau intoleranței alimentare. Acest lucru poate duce la modificări ale microbiomului, care pot fi o consecință, nu o cauză a autismului.

Spectrul autist, ca tulburare de neurodezvoltare, se manifestă prin dificultăți de comunicare și interacțiune socială, precum și prin modele repetitive de comportament și interese limitate. Modificările în microbiom pot fi legate atât de autismul în sine, cât și de manifestările sale care afectează comportamentul alimentar.

În prezent, nu există dovezi științifice concludente că modificările microbiomului provoacă în mod direct autism sau îi agravează simptomele. Cu toate acestea, înțelegerea rolului axei „intestin-creier” (interacțiunea dintre intestin și creier) este o direcție cheie de cercetare în acest domeniu. Cercetările continuă pentru a determina modul în care microbiomul poate afecta sănătatea mintală și, în special, starea persoanelor cu autism.

Recomandările nutriționale pentru persoanele cu autism includ respectarea dietei mediteraneene. Excluderea oricăror produse (gluten, lactoză etc.) nu este justificată științific, cu excepția cazului în care o persoană are intoleranțe sau alergii alimentare specifice.

În concluzie, legătura dintre microbiom și autism necesită o cercetare suplimentară. Sunt necesare mai multe studii de înaltă calitate pentru a înțelege dacă o modificare a microbiomului este o cauză sau o consecință a autismului și cum pot fi utilizate aceste cunoștințe pentru a îmbunătăți starea persoanelor cu autism.

Cuvinte cheie: autism, microbiom, intestin, copii, cercetare, sănătate, nutriție, dietă, neurodezvoltare.