Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezentat raportul său anual privind zona euro, evidențiind noile priorități de cheltuieli și investiții în contextul amenințărilor geopolitice, al angajamentului pentru o mai mare autonomie strategică și al tranziției energetice și digitale. Europa se confruntă cu o triplă revoluție: geopolitică, tehnologică și verde.

Raportul evaluează rezistența monedei unice în vremuri de incertitudine excepțională, dar avertizează și asupra riscurilor pentru prosperitatea viitoare. FMI estimează că nevoile de reînarmare și decarbonizare a economiei vor crește bugetul european cu 50%, depășind limitele datoriei publice recomandate.

FMI își reia rolul tradițional de gardian al ortodoxiei financiare, care, totuși, nu a fost întotdeauna cea mai bună rețetă pentru depășirea crizelor din ultimii ani. Războiul din Ucraina și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au arătat că modelul în care Europa se baza pe SUA pentru securitate și pe Rusia pentru energie a ajuns la final. În aceste condiții, sunt necesare măsuri extraordinare, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare.

În acest sens, devine relevantă problema elaborării unui cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034. FMI, ca și rapoartele anterioare, subliniază importanța aprofundării pieței unice și a uniunii bancare. Fragmentarea sufocă inovația și dezavantajează Europa în fața concurenților. Reducerea barierelor pentru fuziunile transfrontaliere, o mai mare mobilitate a forței de muncă și dezvoltarea interconectării energetice ar putea îmbunătăți semnificativ situația. Datele arată că barierele interne echivalează cu o taxă de 44% pentru mărfuri, ajungând la 110% pentru servicii. În aceste condiții, „marii douăzeci” va fi dificil să concureze cu China sau SUA.

În condițiile actuale, sunt necesare decizii curajoase. Zona euro trebuie să-și găsească propria cale, renunțând la abordările învechite.