Insurrecția și represiunea din Siria

Insurrecția inițiată de bărbați înarmați, legați de vechiul regim, în provinciile de coastă ale Siriei, urmată de represiunea forțelor de securitate și de masacrele de civili comise de acestea, amenință să arunce în aer tranziția precară din Siria și să arunce țara în haos și violență sectară, la doar trei luni după înlăturarea lui Bashar al-Assad și venirea la putere a foștilor rebeli conduși de islamistul Ahmed al-Shara.

Numărul morților

Numărul morților de joi se ridică la sute și probabil depășește o mie. Potrivit unor surse citate de Al Jazeera, pierderile forțelor de securitate și ale militarilor guvernamentali se ridică la 231. Numărul insurgenților morți – majoritatea milițieni și militari din armata lui Assad – este de cel puțin 148, conform celei mai recente actualizări a Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

Victimele civile

Dar cea mai grea parte au suportat-o civilii, decedați atât în focul încrucișat al luptelor (ambele părți au atacat spitale și alte ținte civile), cât și în masacre și execuții sumare, unele dintre ele fiind înregistrate de propriii autori. Rețeaua Siriană pentru Drepturile Omului (RSDO) a documentat asasinarea a 148 de civili de către insurgenți și a altor 327 de „prizonieri dezarmați și civili” – inclusiv cel puțin șapte copii și treisprezece femei – de către forțele loiale Damascului. OSDO, în schimb, ridică numărul civililor uciși la 830.

Controlul guvernamental și atacurile insurgenților

În ciuda faptului că trimiterea de întăriri din alte provincii a făcut ca Guvernul să reia controlul asupra celor mai mari centre urbane și asupra principalelor căi de comunicație din regiunea de coastă a Siriei, atacurile celulelor de insurgenți au continuat duminică, de exemplu, asupra sediului corporației petroliere Sadcop din Latakia și asupra fabricii de gaz din Banias. De asemenea, luptele continuă în diverse zone rurale și montane, unde insurgenții – al căror număr este estimat la 5.000 de oameni, conform Reuters – s-au adăpostit de la căderea regimului.

Declarația OSDO

„Primim apeluri de ajutor din diferite zone ale regiunii de coastă a Siriei, unde actele de răzbunare și execuțiile sumare ale civililor continuă, la fel ca bombardamentele și luptele”, a declarat Rami Abdul Rahman, directorul OSDO, într-un comunicat publicat pe site-ul său.

Atribuirea responsabilității pentru masacre

În declarații pentru Джерело новини, directorul RSDO, Fadl Abdul Ghani, a atribuit o bună parte din masacrele de civili și abuzurile asupra prizonierilor unor facțiuni din nordul Siriei și voluntarilor civili care s-au alăturat operațiunilor forțelor guvernamentale. Alte surse au menționat, de asemenea, prezența jihadiștilor străini, cărora noul Guvern le-a permis să rămână în Siria și i-a integrat în noile forțe ale Ministerului Apărării.

Reacția ONU

Instituțiile ONU și-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele întâmplate. Înaltul comisar pentru Drepturile Omului al ONU, Volker Turk, a cerut autorităților de la Damasc să „ia măsuri decisive pentru a proteja toți sirienii”, iar trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, s-a arătat „alarmat” de masacrele de civili și a cerut părților să se abțină de la acțiuni care pot „destabiliza” țara și pot face să deraieze posibilitatea unei „tranziții politice credibile și incluzive”.

Condamnări internaționale

Ministerul de Externe al Franței a condamnat „atrocitățile comise împotriva civililor din cauza religiei lor” și a cerut Guvernului sirian să investigheze cele întâmplate. Și mai dur a fost secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a condamnat uciderea civililor de către „teroriști islamiști radicali, inclusiv jihadiști străini”.

Apelul la calm al președintelui sirian

Într-un mesaj video, președintele sirian a făcut apel la calmul populației, susținând că ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile „se numără printre provocările așteptate”. „Această țară va supraviețui (…). Trebuie să păstrăm unitatea națională și pacea internă, putem trăi împreună”, a afirmat Al-Shara.

Operațiuni suspendate și apel la voluntari

Cert este că, sâmbătă, forțele guvernamentale au fost nevoite să oprească momentan operațiunile împotriva a ceea ce numesc „remanențe ale vechiului regim” pentru a face ordine în rândurile lor și, potrivit presei locale, pentru a retrage grupurile și indivizii „indisciplinați”. Într-un videoclip, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Hassan Abdul Ghani, le-a cerut voluntarilor care s-au alăturat forțelor de securitate în reprimarea insurecției să se întoarcă la casele lor și unităților militare să adere la directivele președintelui Al-Shara.

Ancheta Guvernului

Duminică seara târziu, Guvernul sirian a anunțat crearea unei comisii independente formată din cinci judecători, un avocat și un general pentru a elucida cele întâmplate de joia trecută, inclusiv „atacurile împotriva civililor și identificarea responsabililor”, solicitând, în același timp, tuturor instituțiilor să „coopereze” cu ancheta.

Răzbunări și violență sectară

Dar lucrurile sunt tensionate după cincizeci de ani de dictatură și treisprezece de război civil care, în multe cazuri, a dus la confruntări sectare. Zona de coastă a Siriei (provinciile Latakia și Tartus) este un mozaic religios, unde locuiesc alawiți, sunniți și creștini. Alawiții – o variantă a islamului șiit – reprezintă puțin peste 10% din populația siriană, dar în regiunile de coastă reprezintă între 60 și 70% din populație și locuiesc mai ales în sate și zone montane, în timp ce orașele au mai multă populație sunnită. Regimul Al-Assad, a cărui familie era, de asemenea, alawită, nu a investit în mod special în regiune, dar a favorizat încorporarea alawiților în administrație, în special în corpul ofițerilor din Forțele Armate și de Securitate și în agențiile de spionaj.

Acuzații și sectarism

Unii sunniți îi acuză pe alawiți că au beneficiat de pe urma regimului Assad, că au colaborat la masacrele din timpul războiului civil și chiar că protejează sau nu-i denunță pe actualii insurgenți. Cazul Banias, o localitate mixtă în care zeci de civili alawiți au fost executați în ultimele zile, este semnificativ. La începutul războiului civil, a devenit cel mai mare centru de opoziție față de El-Assad din zona de coastă, cu participarea activă atât a sunniților, cât și a alawiților.

Masacrul de la Banias

Dar, în 2013, după un atac rebel asupra forțelor militare, regimul a decis să zdrobească acest focar rebel și a trimis armata și forțele paramilitare (potrivit diverselor surse, comandate de Mihraç Ural, un combatant de origine turcă și religie alawită) care au pătruns în cartierele sunnite din Banias și din vecinul Baida și au executat între 200 și 450 de civili, inclusiv femei și copii. A fost un exemplu clar al tacticii regimului El-Assad de a sectariza conflictul pentru a menține favoarea minorităților față de majoritatea sunnită.

Consecințele sectarizării

O tactică care acum se întoarce ca un bumerang din cauza incapacității Guvernului de a-și controla forțele, o coaliție de grupuri, majoritatea compuse din sunniți, mulți islamiști, integrați rapid în Forțele Armate după dizolvarea armatei regimului demis. O parte dintre ei sunt combatanți căliți în bătăliile crude ale războiului civil și o parte, tineri din zonele aflate sub control rebel până în decembrie trecut, cărora li s-a dat o uniformă și o pușcă după doar câteva săptămâni de antrenament.

Tensiunea sectară și speranța pierdută

O dovadă a tensiunii sectare care se simte în aceste zile în Siria este manifestația tăcută convocată duminică de diverse organizații în Piața Martirilor din Damasc pentru a cere încetarea masacrelor de civili și investigarea celor întâmplate. Cei adunați au fost atacați de un grup care a venit să strice manifestația și, în cele din urmă, poliția i-a dispersat trăgând în aer. „Suntem cu toții foarte triști, cel puțin cei cărora ne pasă de ceilalți”, mărturisește pentru acest ziar un tânăr din Alep. „Am senzația că ne pierdem libertatea, din nou”.