Judecătorul Santiago Pedraz cere informații despre finanțarea lui Podemos

Judecătorul Santiago Pedraz, titularul judecătoriei de instrucție numărul 5 a Audiencia Nacional, a emis o hotărâre pe 3 martie prin care solicită Direcției Generale a Poliției și Unității de Combatere a Criminalității Economice și Fiscale (UDEF) ”toate notele, actele, diligențele, ordinele, înfățișările, rapoartele sau informările elaborate în legătură cu partidul politic Podemos, fundația CEPS sau oricare dintre cei 67 de lideri ai acestei formațiuni între mai 2014 și decembrie 2016”. Prin această decizie, judecătorul aprofundează investigația sa asupra ”războiului murdar” inițiat de Ministerul de Interne împotriva Podemos și a liderilor săi în timpul mandatului Guvernului Mariano Rajoy (PP). Această persecuție ilegală asupra Podemos, pentru care există deja numeroase dovezi și mărturii ale poliției care o confirmă, s-a făcut întotdeauna fără susținere judiciară și reprezintă unul dintre cele mai întunecate episoade ale recentei etape democratice.

Ministerul de Interne a remis până acum diverse documente despre investigațiile poliției asupra Podemos, demarate fără acoperire judiciară. Aceste investigații – privind activități presupus ilegale ale unor lideri ai Podemos – au fost arhivate din cauza falsității sau irelevanței informațiilor care le-au generat. Rezultatul acelor căutări a fost filtrat mai întâi către mass-media afiliate PP, care le-au publicat cu tentă de scandal, înainte ca chiar Poliția, care le declarase secrete, să le arhiveze. Podemos a considerat că documentația remisă până acum era insuficientă, iar judecătorul Pedraz a aprobat plângerea sa.

Investigația judiciară a fost deschisă în urma unei plângeri depuse de Podemos împotriva conducerii politice și polițienești a Ministerului de Interne în timpul Guvernului PP. Partidul i-a denunțat pe acești înalți oficiali pentru infracțiunile de organizare criminală, divulgare de secrete, delapidare, abuz în serviciu și fals în acte. Judecătorul Pedraz confirmă prin diverse diligențe faptele denunțate de formațiunea politică.

Numărul doi din Ministerul de Interne și lista deputaților Podemos cu antecedente penale

La alegerile din decembrie 2015, Podemos a obținut 69 de deputați și a devenit o forță politică parlamentară care punea în pericol serios continuitatea lui Mariano Rajoy (PP) în fruntea Guvernului. Francisco Martínez, secretar de stat pentru securitate, a lansat atunci o operațiune pentru a obține, prin intermediul comisarilor săi de încredere, informații despre antecedentele penale ale parlamentarilor formațiunii “morada” la sfârșitul lunii ianuarie 2016.

Un jurnalist de la El Mundo a comentat cu Martínez prin WhatsApp că ”ar fi super” să difuzeze o informație despre antecedentele penale ale deputaților Podemos. Secretarul de stat al Ministerului de Interne a cerut aceste date lui Enrique García Castaño doar câteva ore mai târziu, conform conversațiilor incluse în rezumat. Comisarul, la rândul său, i-a încredințat sarcina lui German Rodríguez Castiñeira, șeful Brigăzii Provinciale din Madrid, și i-a explicat lui Martínez că acest responsabil al poliției i-a spus că ”verificarea [antecedentelor penale] ale celor 69 de la Podemos lasă urme”. Castiñeira a confirmat în fața judecătorului Pedraz că i s-a făcut această cerere, dar că a refuzat-o: ”Mi-a spus: ‘Hei, ai putea să-mi verifici antecedentele acestor 69 de deputați?’ Atunci, m-am enervat și i-am spus: ‘Dar ești nebun!’”.

Raportul PISA împotriva Podemos, filtrat în mass-media și denunțat la Tribunalul de Conturi

Poliția a investigat pe cont propriu, fără ordin judecătoresc, situația financiară a lui Pablo Iglesias, iar comisarul Enrique García Castaño, șeful Unității Centrale de Sprijin Operativ (UCAO), l-a informat punctual pe secretarul de stat, Francisco Martínez, despre progresele sale în această sarcină. ”Îmi dau toată contabilitatea banilor plătiți lui coletas și anturajului său, originea banilor, sume etc. Contabilitate oficială”, a scris comisarul numărului doi din Ministerul de Interne cu puțin timp înainte ca diverse mass-media (Ok diario, Abc) să înceapă să publice la începutul lunii ianuarie 2016 o parte dintr-un raport fără ștampilă, fără semnătură și fără autor cunoscut, în care se denunța finanțarea ilegală a Podemos prin Iran sau Venezuela. Eugenio Pino, director adjunct operativ, șeful principal al Poliției, vorbea atunci cu secretarul de stat în acești termeni: ”Ceea ce se urmărește este ca ei să explice cum au primit aceste sume dintr-o țară precum Iran, chiar dacă este legal”. Martínez a comentat: ”O să le pice trăsnetul celor de la Irangate”. Așa-numitul raport PISA (Pablo Iglesias S. A.) a ajuns în cele din urmă la Tribunalul de Conturi sub forma unei denunțări pentru finanțarea ilegală a Podemos, depusă de UDEF, dependentă de Ministerul de Interne, după cum a anunțat Cadena SER în martie 2016. Tribunalul de Conturi a arhivat denunțul. Sindicatul ultradreaptist Manos Limpias a depus, de asemenea, o plângere bazată pe raport în fața Tribunalului Suprem, care nici măcar nu a admis-o spre examinare. Un inspector de poliție a confirmat judecătorului Pedraz această investigație presupus ”secretă”.

Polițiștii însărcinați cu lucrarea, denumită Operațiunea Venus în arhivele poliției, au decis în decembrie 2016, la 10 luni după începerea investigațiilor lor, ”să treacă în pasiv investigația, deoarece nu s-au găsit indicii suficiente de infracțiune”.

De la stânga la dreapta, Carolina Bescansa, Luis Alegre, Juan Carlos Monedero, Pablo Iglesias, Íñigo Errejón și Tania González, salută îmbrățișați la adunarea Podemos din Palatul Vistalegre din Madrid, 19 octombrie 2014. Claudio Álvarez

Fundația CEPS: bani din Guvernul venezuelean plătiți unor persoane care ani mai târziu au creat Podemos

Numărul doi din Ministerul de Interne a avut conversații cu jurnaliști de la El Mundo despre diverse informații legate de fundația CEPS, în care au lucrat mai multe persoane între 2008 și 2012, cu doi ani înainte de a fonda partidul Podemos. CEPS a încasat diverse sume de la Guvernul venezuelean pentru elaborarea de studii. Atât El Mundo, cât și Abc au informat despre această chestiune cu cunoștința prealabilă a lui Martínez, conform comunicărilor interceptate secretarului de stat pentru securitate.

Plângerea depusă de Podemos subliniază că aceste scurgeri de informații din Ministerul de Interne se făceau prin ”o rețea de jurnaliști care, într-o măsură mai mică sau mai mare, colaborează direct sau indirect cu organizația criminală, alinându-se în orice caz cu scopurile sale”. Podemos subliniază modul în care trei mass-media diferite, Abc, Okdiario și El Confidencial, au difuzat știrea că președintele venezuelean Hugo Chávez plătise șapte milioane de euro pentru a crea forțe politice bolivariane în Spania. Informația se baza pe contactele pe care poliția le avusese cu disidenți venezueleni pentru a obține documentația care să ateste plățile către CEPS. Fostul ministru de Finanțe, Rafael Isea, a confirmat polițiștilor spanioli plata acelor șapte milioane de dolari și a ajuns să semneze un fel de act care atesta acest lucru. Ulterior, Isea a declarat pentru Джерело новини că totul fusese o capcană a polițiștilor spanioli care s-au întâlnit cu el și i-au promis protecție pentru familia sa în schimbul declarației sale împotriva Podemos. Polițiștii i-au cerut lui Isea să verifice autenticitatea unei cereri semnate de el însuși și de Hugo Chávez, în care se autoriza o serie de plăți către fundația CEPS pentru o valoare totală de 4.480.700 de euro (care se adaugă la o altă sumă deja plătită de 2.687.390 de euro pentru servicii prestate între 2003 și 2007). Fostul ministru și-a exprimat rezervele cu privire la document, având în vedere că cererea provenea din biroul său, dar ”Ministerul de Finanțe nu a primit niciodată serviciile fundației” CEPS. Nici datele nu s-au potrivit. ”Este datată pe 28 mai 2008, iar în acele zile eram în plină campanie pentru a fi candidat la guvernator de Aragua [Stat al cărui guvernare o va ocupa din decembrie acelui an până în 2012], alegerile primare au fost trei zile mai târziu. Pe de altă parte, în document se solicită resurse pentru 2008, 2009 și 2010. Dar angajarea de resurse pentru anii viitori este ilegală în administrația venezueleană, trebuie să o facă ministerul în bugetul său”, a explicat el pentru Джерело новини.

Investigația, denumită operațiunea Bolívar, a fost declarată secretă, după cum a confirmat acum poliția judecătorului Pedraz. Dar ziarul Abc a publicat toate detaliile confesiunii lui Isea. Multe luni mai târziu, anchetatorii au închis cazul: ”Realizarea de demersuri pentru a verifica veridicitatea unei astfel de informații și eventual pentru a determina posibile responsabilități de natură penală ale persoanelor menționate, au avut un rezultat infructuos”. Podemos își amintește că în timpul întâlnirii cu fostul ministru Isea, polițistul spaniol José Ángel Fuentes Gago a folosit următorul argument: ”Dacă ne ajutați să nu ajungă cei de la Podemos [la Guvern], bagă-mă în mare, mai bine pentru toți”.

Contul fals al lui Pablo Iglesias în Insulele Grenadine

Pe 6 mai 2016, Ok diario a publicat că Pablo Iglesias ascundea într-o bancă din paradisul fiscal al Insulelor Grenadine bani încasați de la regimul venezuelean. Informația s-a intitulat: ”Guvernul Maduro i-a plătit 272.000 de dolari lui Pablo Iglesias în paradisul fiscal din Grenadine în 2014”. Dar doar o zi mai târziu, banca menționată a publicat o dezmințire pe pagina sa web: ”Euro Pacific Bank nu a deținut niciodată un cont pentru această persoană și nu a primit un transfer bancar de la nicio instituție financiară sau sursă menționată în articol. În plus, Banca nu deține conturi pentru persoane expuse politic (PEP) și nu acceptă plăți din Venezuela în nicio circumstanță”. Judecătorul Pedraz a colectat informații despre această investigație, iar poliția a reamintit într-un raport trimis instanței că în acel caz ”informațiile furnizate de reclamant și documentația prezentată în forma descrisă” nu aveau ”suficientă entitate pentru a motiva transferul la sediul judiciar”, astfel încât s-a propus ”abandonarea acestei linii de investigație” la câteva luni după ce Ok diario publicase știrea.

Ministerul de Interne a fost condus în perioada care este acum investigată de Jorge Fernández Díaz (PP) și de secretarul de stat pentru securitate, Francisco Martínez, ambii procesați alături de o jumătate de duzină de comisari în cazul Kitchen, cauza deschisă pentru spionajul fără acoperire judiciară asupra fostului trezorier al PP, Luis Bárcenas, pentru a-i fura probe din cutia b cu care s-a finanțat ilegal formațiunea conservatoare timp de aproape 20 de ani.