Ucraina caută o atitudine de bunăvoință pentru a relua sprijinul SUA

Ucraina dorește să arate o atitudine de bunăvoință pentru ca Statele Unite să reia furnizarea de armament militar și informații de intelligence, retrase recent de fostul președinte american, Donald Trump. Prin această retragere a sprijinului, Washingtonul încearcă să preseze Kievul să negocieze o pace cu Rusia în condițiile pe care Trump dorește să le impună. Pentru Ucraina este crucial să recupereze acest sprijin care a ajutat atât de mult trupele de la Kiev să combată invazia rusă la scară largă de trei ani, și de aceea Ucraina intenționează să propună o încetare parțială a focului în timpul discuțiilor bilaterale care vor avea loc marți în Arabia Saudită între delegațiile ucrainene și americane pentru a căuta o soluție la conflict, după cum au relatat Financial Times și agenția de știri AFP.

Această întâlnire între reprezentanții celor două țări va fi prima de când Trump și vicepreședintele său J. D. Vance l-au mustrat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în Biroul Oval pe 28 februarie.

Președintele ucrainean se arătase deja dispus să accepte un armistițiu parțial, dar fără a-l specifica. Dacă s-ar concretiza, întâlnirea cu delegația americană ar reprezenta prima ocazie de a-l propune oficial. Dincolo de negocierile din birouri, pe câmpul de luptă războiul este bine prezent. Avansurile trupelor de la Moscova în Kursk, teritoriu rusesc parțial ocupat de Ucraina care a constituit un punct de cotitură în război, amenință să încercuiască mii de soldați ucraineni. Luni, armata rusă și-a continuat avansul prin teritoriul controlat de trupele de la Kiev din august anul trecut și este pe punctul de a finaliza un asediu care va obliga mii de efective să fugă sau să se predea.

Potrivit Financial Times, armistițiul oferit de Ucraina s-ar aplica atacurilor cu drone și cu rachete cu rază lungă de acțiune, precum și operațiunilor de luptă din Marea Neagră și atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Într-o a doua etapă, s-ar proceda la schimbul de prizonieri și la returnarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia. “Avem o propunere de încetare a focului în cer și încetare a focului pe mare”, a declarat un oficial pentru AFP, vorbind sub anonimat, deoarece, a afirmat el, sunt opțiuni “ușor de instituit și de supravegheat”.

Propunerea de încetare a focului aeriană și maritimă a fost lansată inițial de președintele francez Emmanuel Macron după mini-summitul de la Londra, desfășurat cu puțin peste o săptămână în urmă și ulterior preluată de Zelenski însuși pe 4 martie, când a scris într-un mesaj pe X că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace. “Primele etape ar putea fi eliberarea prizonierilor și un armistițiu în cer (interzicerea rachetelor, a dronelor cu rază lungă de acțiune, a bombelor asupra energiei și a altor infrastructuri civile) și un armistițiu pe mare imediat, dacă Rusia face același lucru” a împărtășit el pe rețelele sale sociale.

La rândul său, Zelenski a difuzat un mesaj care, fără a menționa direct relațiile cu Trump, iminentele discuții bilaterale sau presiunea asupra trupelor ucrainene din Kursk, face aluzie la toate aceste aspecte: “Ucraina a căutat pacea din prima secundă a războiului și am spus întotdeauna că singurul motiv pentru care războiul continuă este Rusia”, a scris el pe canalul său de Telegram. Cu această declarație de intenții, președintele ucrainean a mers luni în orașul de coastă Yeda pentru a se întâlni cu prințul moștenitor și prim-ministrul saudit, Mohamed bin Salmán.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Ucraina trebuie să decidă dacă vrea pace. “Nu este important ceea ce așteptăm noi (...) Important este ceea ce așteaptă Statele Unite. Și la diferite niveluri, dumneavoastră și cu mine am auzit în repetate rânduri declarații conform cărora Statele Unite așteaptă o demonstrație a dorinței de pace a Ucrainei”, a declarat Peskov în fața presei luni.

Cu sau fără încetare a focului, Ucraina intenționează ca reuniunea de la Yeda să servească pentru ca Washingtonul să-și reia sprijinul militar și furnizarea de informații. Săptămâna trecută, Fedir Venislavskiy, deputat ucrainean din partidul Servitorul Poporului — același cu al lui Zelenski — și membru al comisiei de securitate națională a Parlamentului, a declarat că obiectivul oricărei negocieri între autoritățile ucrainene și americane din Arabia Saudită ar fi “să se convină asupra reluării ajutorului”.

În acest sens, Trump a declarat duminică seara într-un interviu acordat Fox News că “aproape” a finalizat suspendarea acestui sprijin. El s-a arătat, de asemenea, optimist în legătură cu discuțiile în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii care călătoreau cu el la bordul Air Force One în acest weekend. “Cred că vom face multe progrese săptămâna aceasta”, a afirmat el.

Zelenski se va întâlni doar cu Bin Salmán și nu va participa la reuniunea bilaterală cu Washingtonul, la care vor participa șeful Biroului Prezidențial, Andrii Yermak, șefii ministerelor Afacerilor Externe și Apărării, Andrii Sybiha și Rustem Umerov, precum și șeful adjunct al Biroului Prezidențial, Pavlo Palisa. Din partea americană vor fi prezenți secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru Securitate Națională al Casei Albe, Mike Waltz, și trimisul pentru Orientul Mijlociu al președintelui Trump, Steve Witkoff.

Moscova, la rândul său, nu va participa la discuții, a informat agenția de știri de stat rusă Tass, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, María Zajárova.

O altă problemă care va fi abordată săptămâna aceasta la Yeda va fi posibila semnare a acordului privind pământurile rare între Kiev și Washington, care trebuia să fie semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Casa Albă, dar care a fost zădărnicit după plecarea precipitată a președintelui ucrainean de la Casa Albă după cearta publică a lui Trump. În declarațiile sale pentru Fox News, Trump a asigurat că are încredere că în curând va fi semnat “un acord valoros” privind mineralele cu Kiev, dar nu a făcut aluzie directă la discuțiile de la Yeda.

Arabia Saudită a acționat ca țară mediatoare de mai multe ori de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, în februarie 2022. Țara a participat la schimburi de prizonieri și a găzduit, de asemenea, o întâlnire între Rusia și Statele Unite luna trecută.

Se strânge asediul în Kursk

Pe câmpul de luptă, Rusia accelerează în Kursk, de unde vrea să expulzeze definitiv Ucraina, astfel încât guvernul său să nu poată folosi acest teritoriu ca monedă de schimb în viitoarele discuții de pace. Ultimul raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un centru american de analiză a conflictului, raportează capturarea mai multor localități din apropierea Sudzha, cel mai mare oraș din zona ocupată, precum și retragerea trupelor ucrainene. Studiul utilizează imagini geolocalizate și informații difuzate de bloggerii militari ruși.

Armata ucraineană a ajuns să ocupe 1.300 de kilometri pătrați din Kursk cu ofensiva sa din august anul trecut, dar a pierdut peste 800 începând cu februarie anul trecut, când trupele de la Moscova au lansat o ofensivă feroce care se menține în aceste zile și care încercuiește aproximativ 10.000 de efective ucrainene desfășurate.

Agenția de informații pentru apărare a Regatului Unit a confirmat, de asemenea, progresele rusești. “Forțele ruse exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra forțelor ucrainene din zona proeminentă Kursk, dinspre vest, nord și est”, se arată într-un comunicat. Armata ucraineană “menține probabil controlul asupra a aproximativ 300 de kilometri pătrați de teritoriu în Kursk”, adaugă acesta.

Moscova, cu toate acestea, a declarat că nu are intenția de a se grăbi să-și recupereze teritoriul. “Armata rusă nu are un termen limită pentru eliberarea regiunii, dar Kremlinul nu are nicio îndoială că va fi liberă”, a declarat luni Peskov.

În afara Kursk, Ministerul Apărării ucrainean a raportat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât în noaptea de duminică spre luni cel puțin 130 de drone de tip Shahed în diferite provincii ucrainene, în timp ce alte 42 nu au reușit să-și atingă obiectivele. În acest weekend, de asemenea, un atac rusesc asupra orașului Dobropillia, din provincia Donețk, a provocat 11 morți, printre care cinci copii, și câteva zeci de răniți.