Guvernul Siriei anunță încheierea operațiunilor militare și oamenii se tem

Guvernul Siriei a anunțat încheierea principalelor operațiuni militare menite să înfrângă insurecția lansată de elemente legate de regimul demis al lui Bashar al-Assad, insurecție care a început joia trecută pe coasta siriană și s-a soldat cu peste o mie de morți. Deși luptele au încetat, cu excepția câtorva focare izolate, rănile lăsate vor fi greu de vindecat. Populația alauită din provinciile de coastă trăiește într-o stare de teamă profundă, traumatizată de masacrele asupra a sute de civili din ultimele zile și nu are încredere în garanțiile de securitate ale Guvernului și în promisiunile sale că cei responsabili de abuzuri vor fi trași la răspundere. “Au ars sate întregi și au ucis copii și bătrâni doar pentru că sunt membri ai minorității alauite”, afirmă doctorul Alí.

Acest bărbat, al cărui nume a fost schimbat de teama represaliilor, nu s-a întors încă acasă, la fel ca majoritatea locuitorilor din satul său, Hattaniyah, în provincia Tartus. “Stăm ascunși de trei zile în munți și în pădure, în aer liber și la mila animalelor sălbatice”, explică el telefonic.

Alauiții – o ramură a islamului șiit – reprezintă 10% din populația Siriei, dar sunt concentrați mai ales în zonele rurale și montane de pe coasta siriană. Din această minoritate făceau parte și membrii familiei Assad, care, în timpul celor 50 de ani de dictatură, i-au favorizat cu posturi în administrație, mai ales în cadrul ofițerilor forțelor de securitate și al armatei. În plus, grupurile islamiste sunite mai radicale îi consideră infideli.

“În satul meu nu exista o orientare politică specifică și nici nu aveam vreo legătură [cu insurgenții]. O persoană cu dizabilități locomotorii a fost ucisă în scaunul său cu rotile. Pur și simplu, ne-au ucis pentru că suntem alauiți”, afirmă doctorul Ali. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a confirmat masacre în acest sat.

“Anunțăm succesul forțelor noastre în atingerea obiectivelor lor. I-am expulzat din centrele urbane și am asigurat majoritatea căilor de comunicație. Prin aceasta, declarăm încheierea operațiunilor militare, iar instituțiile publice își pot relua activitatea și furnizarea de servicii esențiale pentru restabilirea normalității și stabilității”, a anunțat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul Hassan Abdul Ghani.

În orașul Tartus, Rami a participat luni la slujbele de pomenire pentru mătușa sa și alți membri ai familiei, uciși în apropiere de Banias, unde au fost documentate zeci de execuții de civili. O înmormântare fără corpuri, deoarece nu au putut merge la Banias de teamă să nu fie atacați pe drum. “Oamenii sunt opriți și întrebați dacă sunt alauiți sau suniți”, spune Rami, al cărui nume a fost, de asemenea, modificat din motive de securitate. El relatează că vineri, când a primit vestea că forțele guvernamentale percheziționează casele în căutarea potențialilor insurgenți, a vorbit cu mătușa sa. O oră mai târziu, a sunat din nou, fără rezultat. “Un vecin de-al mătușii mele ne-a spus că întreaga familie, mătușa mea, soțul ei și cei doi copii mici, au fost uciși. Corpurile lor au rămas acolo până duminică, când o cunoștință din Banias i-a îngropat. Nimeni nu se putea apropia fără să fie ucis, erau cadavre peste tot, pe străzi, în cafenele incendiate, în mașini... până când a intrat Semiluna Roșie și a început să le ridice”, afirmă el.

OSDH a înregistrat asasinarea a 973 de civili de joia trecută, în un total de 39 de masacre. La rândul său, Rețeaua Siriană pentru Drepturile Omului (RSDH) a documentat asasinarea a 211 civili de către insurgenții favorabili regimului demis al lui Assad și alți 396 de către forțele loiale Damascului, deși această ultimă cifră include și insurgenți dezarmați și executați de captorii lor. “Este dificil să se facă distincția între civili și membri dezarmați ai regimului lui El Assad, deoarece mulți dintre ei erau îmbrăcați în civil”, justifică Fadl Abdul Ghani, directorul RSDH, care atribuie majoritatea asasinatelor “facțiunilor militare recent integrate în Administrația Generală de Securitate”.

Rami indică două grupuri ca fiind responsabile pentru atrocitățile din zona sa, Brigada Suleiman Shah (cunoscută și sub numele de Amshat, după numele liderului său) și Divizia al Hamza, lucru cu care sunt de acord analiști ai videoclipurilor și dovezilor de masacre care au ieșit la iveală în ultimele zile. Acestea sunt două formațiuni legate de Armata Națională Siriană, un amestec de grupuri care, până în decembrie anul trecut, erau susținute de Turcia și se limitau la teritoriile aflate sub control rebel în nordul țării, dar care ulterior au fost integrate în noile forțe ale Ministerului Apărării. Atât Rami, cât și doctorul Ali menționează, de asemenea, prezența unor jihadiști străini, atât ceceni, cât și din Asia Centrală, cu barbă și cu “aspect înfricoșător”.

Expertul în grupuri armate siriene Cédric Labrousse, de la Școala de Înalte Studii în Științe Sociale din Paris, a adunat informații despre prezența unor extremiști străini în operațiunile din aceste zile de pe coastă și asigură că mulți dintre acești jihadiști, odinioară aliați ai grupului islamist care deține acum puterea în Siria, Hayat Tahrir al Sham (HTS), nu mai ascultă instrucțiunile Damascului și acționează pe cont propriu.

Dar nici pentru Rami, nici pentru Ali aceasta nu este o explicație valabilă. Ambii cred că Guvernul încearcă să evite responsabilitatea pentru crimele comise, în ciuda faptului că președintele, Ahmed al Sharaa, a promis că responsabilii vor fi pedepsiți și a format două comitete, unul pentru a investiga ceea ce s-a întâmplat și altul responsabil cu “restabilirea păcii sociale” în provinciile de coastă. Potrivit presei siriene, mai mulți combatanți au fost arestați pentru asasinarea civililor și, luni, au fost arestate și mai multe persoane care, în Alep, împărțeau dulciuri cu inscripția: “Alauiții au dreptul să trăiască în pace... în mormintele lor”.

“Solicităm protecție internațională”

O sursă diplomatică europeană în contact cu zeci de rezidenți din provinciile de coastă ale Siriei care au dublă cetățenie a explicat pentru acest ziar că situația acolo s-a calmat și că unii au putut deja călători între orașe. Un locuitor din Latakia, Ali Fedda, a asigurat telefonic că majoritatea forțelor care mențineau securitatea în oraș luni erau locale, așa că situația era mai liniștită, spre deosebire de zonele unde au sosit forțe din Idlib (bastionul HTS) sau Hama, în cadrul mobilizării generale decretate de Al Sharaa. “Nu ne simțim în siguranță. Este prima zi când ies pe stradă. Toate magazinele erau închise, cu greu am putut cumpăra măcar pâine”, a menționat el. Fedda clarifică faptul că dictatura familiei Assad era “mult mai rea”, dar critică și noul Guvern și epurarea funcționarilor alauiți, care scufundă regiunea de coastă în sărăcie și a lăsat mii de tineri alauiți cu pregătire militară fără salariu și fără perspective de viitor.

La slujba de pomenire pentru familia mătușii sale, Rami asigură că atmosfera era gravă. “Toți cred că vor fi uciși”. El însuși spune că, de îndată ce situația se va calma, va părăsi țara. “Ceea ce cere comunitatea alauită este protecție internațională, dar Guvernul nu va accepta”, concluzionează el. Doctorul Alí, la rândul său, urmărea cu atenție ceea ce ar putea reieși din reuniunea cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU, convocată de Rusia și Statele Unite pentru a discuta criza siriană.

Rami nu este singurul dispus să-și abandoneze viața în Siria. În ultimele zile, masacrele au determinat aproximativ 10.000 de sirieni, în marea lor majoritate alauiți, să treacă în Libanul vecin. Mai ales în regiunea Akkar, care, datorită proximității geografice, a concentrat numeroși refugiați sirieni în timpul celor 13 ani de război civil, dintre care se estimează că aproximativ două milioane sunt încă acolo. Au ajuns și în orașul Tripoli, deja în Marea Mediterană, ceea ce a reaprins tensiunile și discursul anti-refugiați sirieni care domină de ani de zile în țară. Un deputat din Akkar, Sajih Attieh, a criticat faptul că armata nu oprește ceea ce el a numit “valuri enorme” de refugiați.

Libanul, care este adesea afectat de crizele din țara vecină, a înregistrat câteva incidente izolate în ultimele zile. Un minor sirian a fost înjunghiat în Tripoli, unde confruntările dintre cartierul alauit Yabal Mohsen și cartierul sunit Bab al Tabba au durat decenii, intermitent, și s-au intensificat în primii ani ai războiului civil sirian.