Imaginați-vă o lume în care Putin, Trump, Netanyahu și alte figuri influente ar deveni invizibile. Acesta este scenariul pe care îl propune autorul articolului, inspirat de o întâmplare neplăcută într-un metrou. Gândul de a-i face invizibili pe politicieni apare ca o modalitate de a scăpa de probleme, eliberând lumea de influența lor.

Autorul fantastică despre ce s-ar întâmpla dacă aceste persoane s-ar afla în izolare, incapabile să acționeze asupra realității, dar păstrând în același timp pasiunile și ambițiile lor. Ar încerca ei să formeze un nou guvern? Ar împărți între ei teritoriul unei insule imaginare?

Reflecțiile conduc la concluzia că o astfel de invizibilitate s-ar putea să nu fie necesară. Poate că ei pur și simplu vor rătăci prin fostele lor domenii, observând existența pașnică pe care au lăsat-o în urmă. Lumea se va întreba despre dispariția lor, fără să bănuiască că sunt prin preajmă, ca niște gânduri rele, căutând o minte receptivă.

În cele din urmă, iluzia se estompează. Posibilitatea de a-i „face invizibili” se dovedește a fi limitată, dar lasă loc reflecțiilor asupra naturii puterii și a impactului acesteia asupra lumii.