În câteva cuvinte
Expulzarea a numeroși spioni ruși din Belgia și alte țări europene demonstrează amploarea activităților de spionaj ale Rusiei și eforturile continue ale Kremlinului de a destabiliza Europa. Aceste acțiuni subliniază necesitatea unei vigilențe sporite și a unei cooperări mai strânse între statele europene, inclusiv România, pentru a contracara amenințările hibride și a proteja interesele naționale. România trebuie să își consolideze capacitățile de contrainformații și să colaboreze cu partenerii europeni pentru a face față eficient amenințărilor de spionaj și ingerință străină.
Eforturile de spionaj ale Rusiei în Europa
Bruxelles, pe lângă faptul că este sediul instituțiilor UE și NATO, găzduiește și sediul central al companiei Euroclear, care gestionează miliarde de active rusești înghețate de la începutul războiului împotriva Ucrainei. Nu este surprinzător, prin urmare, că capitala belgiană concentrează o mare parte din eforturile serviciilor de informații rusești. O investigație jurnalistică realizată de mai multe instituții media europene a identificat recent 20 de diplomați ruși expulzați din Belgia pentru spionaj în 2023, considerată cea mai mare operațiune de curățare a spionilor din istoria recentă a acestei țări. Dar lista este mult mai lungă. Și, probabil, cei neidentificați sunt și mai mulți. În toată Europa.
Rusia afirmă că, între începutul anului 2022 și octombrie 2023, țările occidentale, împreună cu Japonia, au expulzat 670 de diplomați ruși, măsură la care Moscova a răspuns, la rândul său, obligând 346 de reprezentanți străini să plece. Aceste cifre depășesc cu mult numărul total de expulzări de diplomați din ultimele două decenii, după cum subliniază canalul Euronews. Șeful serviciului de securitate de stat belgian (VSSE), Francisca Bostyn, a ridicat și mai mult această cifră într-un interviu acordat ziarului L’Echo la sfârșitul lunii ianuarie. Din 2022, a spus ea, “750 de agenți de informații ruși au fost expulzați de pe teritoriul european, și între 60 și 70 din Belgia”. “I-am identificat ca agenți care lucrau sub acoperire diplomatică”, a explicat ea.
Se pare că este vorba despre una dintre cele mai mari ofensive de contrainformații de la Războiul Rece, conform EuObserver, unul dintre canalele media care dezvăluie acum unele dintre numele spionilor ruși expulzați din Belgia. O ofensivă care, în ciuda eforturilor, nu pare să se fi încheiat.
Rusia a anunțat luni expulzarea a doi diplomați britanici de la ambasada din Moscova, acuzați de desfășurarea de activități de informații. Decizia a fost anunțată la câteva zile după ce un tribunal din Londra a declarat vinovați de spionaj pentru Rusia trei cetățeni bulgari rezidenți în Marea Britanie. Acuzații, două femei și un bărbat, riscă o pedeapsă de până la 14 ani de închisoare pentru că au desfășurat activități de spionaj la “scară industrială” în toată Europa — în special supravegherea oponenților Kremlinului, a jurnaliștilor, a diplomaților și a trupelor ucrainene — în operațiuni desfășurate în Austria, Spania, Germania, Muntenegru și Regatul Unit între 2020 și 2023. Înainte de proces, alți trei bulgari din aceeași rețea s-au declarat deja vinovați de acuzațiile de spionaj.
Acum puțin peste un an, pe atunci prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, a anunțat deschiderea unei anchete judiciare în cadrul unei “rețele de ingerință pro-ruse” în mai multe țări europene — de fapt, Republica Cehă a fost cea care a tras semnalul de alarmă — în perspectiva alegerilor europene din același an. O decizie luată după ce a devenit cunoscut cazul Voice of Europe, o platformă de articole cu sediul la Praga care promova propaganda rusă și care a plătit europarlamentari și legislatori de extremă dreapta din Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos, Polonia sau Ungaria pentru “colaborările” lor. La sfârșitul lunii aprilie, Belgia, care a deținut președinția rotativă a UE în prima jumătate a anului 2024, a activat mecanismul de criză al UE pentru a coordona schimbul de informații între cele 27 de state membre ale Uniunii, din cauza temerilor legate de o ingerință majoră în alegerile din 9 iunie. De atunci, alte procese electorale europene au fost sub umbra ingerințelor Moscovei.
În investigația lor comună, mai multe instituții media europene — printre care Le Monde, EuObserver, publicația belgiană Humo sau Radio Free Europe — au reușit să identifice 20 dintre spionii ruși sub acoperire diplomatică expulzați de Belgia la începutul anului 2023, în ceea ce este considerată cea mai mare operațiune de identificare a spionilor de la începutul războiului din Ucraina. Toți erau legați, conform rapoartelor, de serviciile ruse de informații externe (SVR), interne (FSB) sau militare (GRU). Printre ei, se remarcă numele lui Dmitry Iordanidi, legat de SVR și care anterior a ocupat funcția de numărul doi în misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia-Herzegovina. Se pare că Iordanidi se bucură în continuare, în ciuda descoperirii sale, de încrederea Kremlinului. Investigația dezvăluie că numele său figurează în prezent ca candidat pentru a conduce o altă misiune a OSCE în Serbia, Kazahstan sau Kirghizstan.
În ciuda acestor lovituri aplicate spionajului rusesc, acesta rămâne activ în Europa. În raportul său anual, publicat la începutul anului, VSSE belgian subliniază că expulzările au “încetinit sever” capacitatea serviciilor de informații rusești și “libertatea lor de mișcare” pe teritoriul european. Cu toate acestea, avertizează, Rusia nu a aruncat prosopul, ci optează pentru o “strategie hibridă agresivă” care presupune obținerea de informații despre sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei de țările europene sau despre sancțiunile rusești. Pe de altă parte, încearcă să “destabilizeze și să discrediteze” Occidentul prin crearea sau agitarea unui “climat de nemulțumire socială, sau prin diseminarea propriilor narațiuni ideologice”. Pentru aceasta, mai ales din 2024, serviciile de informații rusești pariază pe “forme inovatoare” de recrutare a agenților autonomi, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, sau folosind, de asemenea, din ce în ce mai mult rețele criminale.
După expulzările de spioni, “am văzut o scădere a capacităților lor de a efectua operațiuni de informații malițioase pentru o perioadă de timp, dar acestea au fost restabilite”, a confirmat pentru Le Monde James Appathurai, fost purtător de cuvânt al NATO și actual secretar general adjunct pentru provocările de securitate emergente. Rusia continuă să recruteze agenți pentru a efectua “sabotaje, uneori împotriva proprietăților politicienilor, sau incendieri deliberate, sau deraieri” de trenuri, a indicat el. În aprilie 2024, Germania a arestat doi presupuși spioni ruși acuzați că au căutat posibile ținte pentru atacuri în țară, într-o încercare de a sabota sprijinul german pentru Ucraina.
Faptul că amenințarea este încă foarte prezentă a devenit clar chiar în această lună. La începutul lunii martie, presa belgiană a dezvăluit că principalii responsabili ai companiei care gestionează cele aproape 200 de miliarde de euro în active rusești înghețate, Euroclear, beneficiază de un serviciu de protecție privată de când, în decembrie, a fost detectată o dronă suspectă în apropierea birourilor lor, chiar în momentul în care președintele ucrainean, Volodímir Zelenski, a vizitat Bruxelles-ul. Decizia a fost luată după ce presa germană a dezvăluit anul trecut un presupus plan de asasinare a directorului executiv al Rheinmetall, o companie germană care furnizează arme Ucrainei.
