În ultima vreme, în spațiul informațional apar tot mai des subiecte dureroase, care ne cer răspunsuri oneste. Incidentele, precum cele din Torre Pacheco, ne fac să ne gândim la cauzele profunde ale ceea ce se întâmplă, despre care nu este obișnuit să se vorbească.

Evenimentele recente din Spania, unde un adolescent a fost bătut cu brutalitate din cauza originii sale, provoacă furie și indignare. Dar, când emoțiile se potolesc, merită să ne punem întrebări incomode. De ce astfel de incidente se întâmplă cel mai adesea în anumite zone și de ce dreapta și stânga preferă adesea explicații simplificate?

Este necesar să analizăm de ce anumite straturi ale populației se confruntă cu probleme, în timp ce altele trăiesc într-o relativă siguranță. Poate că nu este vorba doar de rasism, ci și de specificul migrației, precum și de utilizarea grupurilor marginalizate ca instrument de presiune politică. După cum remarcă analistul Taleb Alisalem, satrapia lui Mohammed al VI-lea poate folosi lumpenproletariatul marocan marginalizat în scopurile sale.

Este important de înțeles că astfel de cazuri sunt doar vârful aisbergului. Astăzi este Torre Pacheco, mâine – un alt oraș. Este necesar să încetăm să confundăm cauzele și efectele, să combatem utilizarea tragediilor pentru speculații politice și să căutăm rădăcina problemei. De ce ne plângem când compatrioții noștri pleacă să lucreze în alte țări, dar în același timp sprijinim un sistem care permite pomparea resurselor de muncă din alte state? De ce afacerile din construcții cer legalizarea simplificată a migranților? Este necesar să ne amintim de „armata de rezervă a muncii”, despre care scria Marx, și să recunoaștem că „utopia de stânga a liberei circulații a oamenilor este distopia capitalistă a comerțului liber cu sclavi”, după cum a spus fostul deputat Sahra Wagenknecht.

A sosit momentul unui dialog onest și deschis pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în societatea noastră.