Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru perioada 2028-2034. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a descris ca fiind cel mai ambițios din istorie, evaluându-l la aproape două trilioane de euro. Totuși, se pare că așteptările legate de acest buget nu au fost confirmate.

În ciuda creșterii finanțării în comparație cu bugetul actual (1,2 trilioane de euro), proiectul este departe de revoluția promisă, ceea ce, probabil, va duce la negocieri dificile timp de doi ani înainte ca bugetul să fie aprobat definitiv. Germania și Comitetul Regiunilor și-au exprimat nemulțumirea.

Principalele modificări au afectat structura bugetului, s-a încercat simplificarea acestuia prin împărțirea în trei direcții principale. Comisia Europeană a redus și a unit programele și a decis că o parte semnificativă din finanțare nu va fi distribuită în avans, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate în realocarea fondurilor între articolele de cheltuieli, dacă este necesar.

Una dintre cele mai semnificative modificări, care a stârnit multe controverse, a fost reducerea finanțării celei mai mari articole de buget (865 de miliarde de euro), în special a subvențiilor pentru agricultură, care vor fi reduse cu aproape 30%. Aceste plăți vor depinde de respectarea legislației, care este o avertizare pentru țările care aderă la politici antiliberale, cum ar fi Ungaria.

În plus, este creat un al doilea bloc în valoare de 450 de miliarde de euro pentru stimularea industriei europene, inclusiv 130 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare, și un al treilea bloc destinat activităților externe, inclusiv ajutor umanitar și sprijin pentru țările candidate la aderarea la UE. La aceste trei direcții trebuie adăugate fondurile pentru rambursarea datoriei rezultate din pandemie și pentru acordarea de credite ieftine statelor membre.

În termeni relativi, noul buget reprezintă aproximativ 1,26% din PIB-ul țărilor UE, ceea ce este puțin mai mult decât 1,13% din perioada actuală, dar semnificativ mai puțin decât ținta de 2% susținută de Spania și anticipată de mulți analiști atunci când von der Leyen a anunțat „revoluția”. Noul buget nu ia în considerare nici cererea, exprimată în septembrie de Mario Draghi, cu privire la necesitatea de a elimina deficitul de investiții în UE, echivalent cu 4% sau 5% din PIB.

Reducerea fondurilor pentru coeziune teritorială poate submina un element important al proiectului UE. Naționalizarea politicilor care au avut până acum o dimensiune paneuropeană și regională implică riscul ca interesele naționale să prevaleze asupra celor europene. Acest lucru este valabil mai ales atunci când rapoartele recomandate, de exemplu, raportul Letta sau al lui Draghi însuși, solicită aprofundarea pieței unice și a integrării economice pentru a concura la scară globală. Cel mai rău lucru este că lipsa ambiției va duce la ajustări la care va fi supus actualul proiect de buget pentru a obține sprijinul unanim al Consiliului. Aceasta este o oportunitate ratată.