Potrivit datelor Eurostat publicate luni, datoria publică a zonei euro în primul trimestru al anului 2025 a fost de 88% din PIB. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost mai mic, dar a crescut și el comparativ cu sfârșitul anului trecut, ajungând la 81,8% față de 81% în cele trei luni anterioare.

Dacă se face comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, adică cu primul trimestru din 2024, se înregistrează, de asemenea, o creștere. În cazul zonei euro, rata dintre ianuarie și martie a acestui an a depășit cu două zecimi procentuale cele 87,7% marcate în primele luni ale exercițiului trecut, conform datelor publicate de Eurostat; creșterea a fost de șase zecimi pentru țările G20, comparativ cu 81,2% la începutul anului 2024.

Volumul pasivului a crescut, de asemenea, în cifre absolute. Datoria zonei euro a totalizat 13,47 trilioane de euro, față de 13,25 trilioane de euro în trimestrul precedent și 12,94 trilioane de euro în primul trimestru al anului precedent; în UE, cifra a fost de 14,82 trilioane de euro în primul trimestru, peste 14,53 trilioane de euro în cele trei luni anterioare.

Spania face parte din grupul țărilor cu cea mai mare datorie din blocul european, deși nu se află în primele trei. Cele mai ridicate rate ale datoriei publice în raport cu PIB-ul la sfârșitul primului trimestru al anului 2025 au fost înregistrate în Grecia (152,5%), Italia (137,9%) și Belgia (106,8%). Cele mai reduse rate au fost înregistrate în Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%), Luxemburg (26,1%) și Danemarca (29,9%).

Aceste date sunt publicate la câteva zile după ce a fost făcut public bugetul pentru perioada 2028-2034, care a fost lansat de Comisia Europeană și care se ridică la aproape două trilioane de euro, revoluționând structura utilizată până acum. Noul cadru urmărește să reducă puterea regiunilor în politicile tradiționale (fonduri de coeziune, politica agricolă...) și – se cvintuplează cheltuielile militare – digitalizarea sau tranziția ecologică. Potrivit președintei Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, acest buget răspunde unei „noi ere” și unei economii comunitare care a pierdut impuls și competitivitate. Toate acestea, cu finanțe publice naționale foarte deteriorate în multe țări, victime ale crizelor economice succesive care au fost înlănțuite de la începutul secolului.

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2024, până la 16 state membre au înregistrat în primul trimestru al anului 2025 o creștere a raportului datorie/PIB; 10 au înregistrat o scădere, iar într-o singură țară, Republica Cehă, rata s-a menținut.

Cele mai mari creșteri trimestriale au fost observate în Austria și Slovacia. În ambele cazuri, rata a crescut cu 3,5 puncte procentuale. De asemenea, au înregistrat creșteri de peste două puncte Slovenia (o creștere de 2,9 puncte), Italia (+2,5), Lituania (+2,4), Polonia (+2,2) și Belgia (+2,1). Ajustările cele mai marcate au fost înregistrate în Irlanda (o scădere de 3,7 puncte procentuale), Letonia (-1,2) și Grecia (-1,1).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, 13 state membre și-au majorat raportul datorie/PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2025; 12 țări au înregistrat o scădere. În Slovenia și Estonia, raportul a rămas stabil. Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Polonia (+6,1 puncte procentuale), Finlanda (+5,1), Austria și România (ambele +4,1), Franța (+3,6), Italia (+2,9), Slovacia (+2,6) și Suedia (+2,0); Cipru (-8,2), Irlanda (-6,1), Croația (-3,6), Danemarca (-3,2), Spania (-2,8) și Portugalia (-2,7).

DEFICIT

În schimb, deficitul, care indică soldul negativ între venituri și cheltuieli publice, a scăzut atât în termeni trimestriali, cât și anuali, atât în blocul monedei unice, cât și în ansamblul UE. Între ianuarie și martie a acestui an, acesta s-a situat imediat sub limita maximă stabilită de regulile fiscale comunitare, care stabilesc un plafon de 3% din PIB.

Deficitul a fost de 2,9% în zona euro, cu trei zecimi mai puțin decât în trimestrul precedent și cu două zecimi sub cifra de acum un an. Cifrele roșii ale UE au scăzut și ele și au atins aceeași rată de 2,9% din PIB, comparativ cu 3,3% în trimestrul al patrulea din 2024 și 3% în aceeași perioadă a anului trecut.

Dintre cele 27, cele mai mari deficite, în cifre ajustate sezonier, au corespuns României (7,5% din PIB); Franței (5,6%); Belgiei (5,5%); Austriei și Poloniei (5,1%). Cipru (5,6%);

În cazul Spaniei, deficitul în primul trimestru a scăzut la 2,7% din PIB, față de 3,1% în trimestrul precedent și 2,9% în primul trimestru din 2024. Obiectivul Guvernului pentru întregul exercițiu este de a reduce dezechilibrul la 2,5% din PIB.