
În câteva cuvinte
Congresul spaniol dezbate o reformă majoră privind procesul de stabilire a vârstei minorilor migranți, cu accent pe implicarea judecătorilor și protejarea drepturilor acestora. Organizațiile de apărare a copilului își exprimă îngrijorarea cu privire la validarea documentelor de origine și solicită garanții suplimentare.
Congresul Deputaților dezbate o reformă crucială prin care judecătorii, nu procurorii, ar urma să se ocupe de procesele de stabilire a vârstei minorilor neînsoțiți care ajung în Spania.
Proiectul de lege, admis spre dezbatere în noiembrie, vizează “garantarea asistenței juridice gratuite de la începutul procedurii” pentru acești minori.
Organizațiile de apărare a copilului au denunțat într-un comunicat comun că procesul prevăzut “nu permite validarea documentației emise în mod valabil de țările de origine”.
Partidul Popular și Vox au prezentat amendamente pentru anularea reformei.
Asociațiile “salută” inițierea de către Guvern a reglementării procedurii și includerea de garanții pentru minori în stabilirea vârstei lor. Se dorește ca procedura să devină una judiciară – în prezent, este competența Parchetului – și ca noii veniți să beneficieze de asistență legală gratuită.
Lourdes Reyzábal, președinta Fundației Raíces, subliniază că nu ar trebui să li se refuze validitatea documentelor autentice emise de țările de origine.
Vox argumentează că reforma “încurajează imigrația ilegală și afacerile mafiilor”.
Textul legii clarifică faptul că Parchetul va “interveni în procedură”.
Problema modelului actual este lipsa posibilității de a contesta deciziile Parchetului.
Fundația Raíces a oferit asistență juridică pentru peste 200 de persoane din 2009 și a ajuns la Tribunalul Suprem de 15 ori și la ONU de 14 ori. Judecătorii recunosc documentele oficiale ca probe ale vârstei.
Proiectul de lege prevede prezumția de minoritate pentru cei aflați în procedură și permite judecătorilor să adopte măsuri de plasament în centre pentru minori pe durata procesului.
Reyzábal consideră că modelul actual “nu oferă garanții minime pentru a proteja copiii vulnerabili”.
Un caz dramatic implică un adolescent de 13 ani din Gambia, al cărui pașaport a fost contestat, în ciuda dovezilor ambasadei gambiene. Adolescentul a dispărut, iar autoritățile franceze nu au reușit să-l găsească.
Memoriul Parchetului din 2024 arată că în 2023 au avut loc 7.422 de proceduri de stabilire a vârstei, cu 3.231 minori dovediți, 2.346 majori și 1.775 care au părăsit centrele de primire.
Defensorul del Pueblo, ONU, UNICEF și Tribunalul Suprem au subliniat importanța unui proces corect.
Reglementarea a făcut progrese, cum ar fi interzicerea dezbrăcărilor complete, și explorărilor genitale.
Organizațiile de protecție a copilului consideră că “reforma trebuie continuată” și trebuie să includă toate garanțiile din Convenția privind drepturile copilului.