Fostul președinte american Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru utilizarea profilării rasiale pentru reținerea imigranților, ceea ce a stârnit ample reacții în societate. Poziția sa, exprimată pe fondul luptei juridice din SUA, afectează problemele drepturilor omului și politicii de imigrare.

Departamentul de Justiție al SUA a solicitat Curții Supreme să suspende hotărârea unui judecător din California, care interzicea arestările pe baza unor factori precum cunoașterea limbii spaniole sau lucrul în construcții. Această cerere a fost înaintată în legătură cu îngrijorările privind eficiența controlului imigrației și securitatea națională.

Decizia instanței din California, luată în iulie, a interzis temporar arestările pe baza unor caracteristici rasiale. Această decizie, care se aplică în districtul central al Californiei, unde locuiește o populație importantă latino-americană, a provocat o dezbatere despre corectitudine și discriminare. Administrația Trump susține că astfel de restricții împiedică funcționarea serviciilor federale.

Potrivit reprezentanților organizațiilor latino-americane, o posibilă hotărâre a Curții Supreme în favoarea guvernului poate agrava situația în comunitate. Cristobal Ramon, consilier pentru politici migratorii de la UnidosUS, avertizează cu privire la consecințe: creșterea nesiguranței și înrăutățirea situației comunității latino-americane.

Departamentul de Securitate Internă (DHS) insistă ca ICE (Immigration and Customs Enforcement) să poată folosi rasa sau etnia, accentul în vorbire (spaniolă sau engleză), locația (stații de autobuz, spălătorii auto) și ocupația (constructor, grădinar) ca factori de reținere.

Judecătorul Maame Frimpong din districtul Central din Los Angeles a decis anterior că ICE nu are motive legale pentru a reține majoritatea persoanelor arestate în timpul operațiunilor din Los Angeles, ceea ce a provocat controverse cu privire la utilizarea excesivă a forței și discriminare. În hotărârea sa, judecătorul a subliniat că operațiunile ICE creează o „atmosferă amenințătoare”, făcând oamenii să se teamă să fie „răpiți”. După aceasta, în Los Angeles au fost desfășurate unități ale pușcașilor marini și Gărzii Naționale.

Chandra S. Bhatnagar, director executiv al ACLU din California de Sud, a declarat că, începând cu 6 iunie, peste 2300 de persoane au fost reținute de agenții federali „doar pentru că au pielea închisă la culoare sau sunt percepute ca imigranți”.

În documentele prezentate Curții Supreme, guvernul justifică utilizarea acestor factori, indicând faptul că aceștia pot crește probabilitatea ca o persoană să se afle ilegal în țară. Susținătorii drepturilor latino-americanilor, dimpotrivă, raportează frica în comunitate, când oamenii se tem să meargă la serviciu sau pe stradă, pentru a nu se întâlni cu agenții ICE. Astfel de raiduri au schimbat radical viața comunității latino-americane, inclusiv cetățenii americani.

În concluzie, această situație subliniază echilibrul dificil dintre controlul imigrației și protecția drepturilor omului, care necesită o examinare atentă din partea sistemului judiciar și a societății în ansamblu. Decizia Curții Supreme va avea, cel mai probabil, consecințe de anvergură pentru politica de imigrație din SUA.