În câteva cuvinte
Dieta Sănătății Planetare, actualizată de Comisia EAT-Lancet, este un regim flexitarian, bogat în vegetale și sărac în carne roșie, care ar putea salva 15 milioane de vieți anual. Pe lângă beneficiile pentru sănătate, adoptarea globală a DSP este crucială pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser și protejarea limitelor planetare, care sunt amenințate de sistemele alimentare actuale.
O comisie internațională formată din 50 de oameni de știință de prestigiu a actualizat conceptul „Dieta Sănătății Planetare” (DSP). Conform celui mai recent raport, adoptarea la nivel global a acestui regim alimentar, care propune reducerea drastică a proteinelor animale în favoarea celor vegetale, ar putea preveni anual 15 milioane de decese premature.
Obiectivul Comisiei EAT-Lancet, afiliată publicației The Lancet, este de a asigura „oameni sănătoși pe o planetă sănătoasă cu sisteme alimentare echitabile”. După șase ani de la lansarea inițială, revizuirea dovezilor științifice a condus la o concluzie clară: implementarea DSP la nivel mondial ar reduce cu 27% decesele premature, diminuând impactul bolilor cronice legate de dietă, precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și anumite forme de cancer.
Autorii studiului avertizează că, la nivel global, există o deficiență comună: dietele actuale duc lipsă de fructe, legume, nuci, leguminoase și cereale integrale. În schimb, în multe regiuni se consumă în exces carne, lactate, grăsimi animale, zahăr și alimente ultra-procesate.
Principiile Dietei Sănătății Planetare (DSP)
DSP este, în esență, un model flexitarian, care se concentrează pe alimente integrale sau minim procesate, majoritatea de origine vegetală. Dieta propune un aport caloric mediu zilnic de 2.373 de kilocalorii. Deși permite consumul de proteine animale (ouă, pește, lactate), se caracterizează printr-un aport scăzut de carne roșie – recomandat doar o dată pe săptămână.
Walter C. Willett, copreședinte al Comisiei EAT-Lancet, subliniază că DSP este „foarte consecventă cu dieta mediteraneană tradițională” și cu alte modele alimentare sănătoase recunoscute la nivel global. El simplifică abordarea prin formula „unu plus unu”: o porție zilnică de lactate (un pahar de lapte, un iaurt sau o porție de brânză) plus o altă porție zilnică de proteine animale, completate de o bază solidă de alimente vegetale.
Impactul ecologic: Mâncarea amenință stabilitatea Pământului
Sistemele alimentare generează aproximativ 30% din emisiile globale de gaze cu efect de ser. Johan Rockström, copreședinte al Comisiei, avertizează că, fără schimbări, acest sector ar putea împinge singur încălzirea globală dincolo de limita critică de 1,5 grade Celsius.
Pentru prima dată, raportul din 2025 analizează influența alimentelor asupra depășirii „limitelor planetare” – nouă procese fundamentale necesare pentru ca Pământul să rămână locuibil. Alimentele joacă un rol determinant în depășirea a cinci dintre cele șapte limite deja încălcate, inclusiv schimbările climatice, pierderea biodiversității și utilizarea apei dulci. „Alimentația este principala cauză a transgresiunilor limitelor planetare”, concluzionează autorii.
Oamenii de știință cer o „transformare” care să includă, pe lângă adoptarea DSP, reducerea risipei alimentare și tranziția către practici agricole sustenabile. De asemenea, ei evidențiază inegalitatea: dietele celor mai bogați 30% din populația globală contribuie la peste 70% din presiunile de mediu legate de sistemele alimentare.
Autorii studiului se așteaptă la „atacuri” și dezinformare, în special din partea industriei cărnii și a lactatelor, așa cum s-a întâmplat și la lansarea inițială a dietei în 2019, dar insistă asupra solidității și rigorii științifice a concluziilor lor.